Lumina lumii o căram cu roaba,
ci lumina lunii mă căra în cer,
prins am fost de-un nor cu scoaba,
când din caiet am scos un giuvaier.
Sensul versurilor
Piesa explorează relația dintre efortul uman și influența cosmică, sugerând o interdependență subtilă. Transformarea personală este simbolizată prin descoperirea unei valori interioare neașteptate.