Costel Zăgan – În Tranzitivitatea Educației

Eu mă educ
Tu te educi
El se educă
Ea se educă.
Noi ne educăm.
N. B.
Românul
corigent
la
educație.
Se poate
domnilor.
Repetent
prin
neprezentare.
Ce bucurie
sună
clopoțelul.
A ieșit
Biserica
din
șomaj.
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II

Sensul versurilor

Piesa critică starea educației din România, evidențiind lipsa de implicare și rezultatele slabe. Se sugerează o deconectare între individ, sistemul educațional și valorile spirituale, culminând cu o imagine a eșecului și a deziluziei.

Lasă un comentariu