Iubirea Ta, Domnul meu, e o floare,
un nufăr alb în amurgul amar,
un surâs printre dulci lăcrămioare,
un crin ceresc răsărit pe altar.
Iubirea Ta, Domnul meu, e o taină.
Ea-mi umple gândul de-un nou înțeles,
de-un mister care toate-mi destaină,
ca să-nțeleg pentru ce m-ai ales.
Iubirea Ta e-un inel ce ne leagă,
un scut sub care-l înfrunt pe Cel Rău.
E tot ce am, e viața mea întreagă,
de când trăiesc doar prin sângele Tău.
Iubirea Ta, Domnul meu, e-o lumină.
Dar când în piept vechi ispite vin iar,
atunci din nou pe fața Ta divină,
în trist amurg, stropi de sânge răsar.
AMIN
Sensul versurilor
Piesa exprimă devoțiunea profundă față de Dumnezeu, descriind iubirea divină ca pe o forță protectoare și luminătoare. Versurile explorează ideea de sacrificiu și credință, subliniind legătura spirituală dintre credincios și divinitate. Iubirea lui Dumnezeu este văzută ca esența vieții și refugiul în fața răului.