Corneliu Şerban – Toate

Răspuns unui tânăr prieten.
Nu toți arborii
sunt smulși de uragan,
nu toate semințele
sunt înstrăinate de roditorul pământ,
nu toate sentimentele
sunt secătuite de deșertul inimii,
nu toate visele
au aripile tăiate.
Nu, nu se întâmplă așa cu «toate»,
cum pretinzi tu.
Nu toate flăcările se mistuiesc
fără să lumineze în jurul lor,
nu toate stelele
cheamă întunecimea nopții,
fără a vesti răsăritul,
nu toate cântecele
se pierd în auz,
fără a lăsa ecouri în inimă.
Nu, nu se întâmplă așa cu «toate»
cum pretinzi tu.
Nu toate chemările
rămân fără ecou,
nu toate pierderile
rămân fără răsplată,
nu orice abis înseamnă neant
și nu orice neant e hărăzit celor slabi.
Nu toate sufletele
sunt călcate în picioare, istovite și stoarse.
Nu toate sfârșiturile
înseamnă lacrimă și sânge,
fără a cunoaște măcar un surâs.
Prezentul zămislește viitorul
și orice «mâine» izvorăște din «ieri».
Crede în ceea ce va fi și lupta,
ia această povară și poart-o!