Pe mine mă cheamă Fofi,
Mi-am ascuns sub pat pantofii.
Mă așez frumos pe labe.
Am doi ochi ca niște boabe.
Sunt un cuțu, o mutriță,
Pieptănat ca o fetiță.
Am bretonul lung și creț,
Eu nu-s câine de coteț.
Mie-mi place să trăiesc
Pe covor împărătesc.
Am nas să miros cu el
Fripturica de purcel.
Azi mă duc la coafor,
Unde mâțele dau zor.
Nu mai pot nimic să fac,
Că-mi dau ghearele cu lac.
Am o zgardă, am chiar două,
Și-o umbrelă dacă plouă.
Îmi pun hainele frumos,
Nu mi le arunc pe jos.
Pantofii, urmați-mi sfatul,
Se pun unul lângă altul.
Sensul versurilor
Piesa descrie viața veselă și îngrijită a unui cățel pe nume Fofi. Versurile evidențiază aspecte precum joaca, îngrijirea personală și preferințele culinare ale acestuia.