Consecro feat Ada – Inimă de Câine

Considerat murdar, că nu este vulgar,
Apare în fața ta iar, umil pe trotuar.
Fără să-l privești, automat te ferești,
Să te atingă, gândești? Nu cumva să te murdărești.
Și merge mai departe, se îndreaptă cuminte,
Pe un drum oarecare merge, la întâmplare.
Cu urechile ciulite, fără prea multe cuvinte,
Merge înainte, acaparat de instincte.
Vrea să mănânce, vrea doar să trăiască,
Nu așteaptă o minune, ca să reușească.
Pentru orice lucru mărunt e o luptă firească,
Ne-nțeleasă de majoritatea oarbă omenească.
Și dacă are ceva, împarte totul cu frații,
Și fii sigur că nu ține cont de rase, de nații!
Din puținul pe care îl are, dă și din el,
Cu speranța că va fi, poate, și mâine la fel.
O inimă de câine ai vrea,
Să bată departe de inima ta…
Singurătatea să n-o simtă cineva,
Așa cum o simte inima mea.
Condamnat să se zbată, în viață face furori,
Cu retina programată doar pentru non-culori.
Așa se naște, așa trăiește o viață, învață,
Orice fărâmă culoare o agață, o înalță.
Trăiește viața-n alb-negru, tu îl dai la o parte,
Culoarea vieții nu-i dată-n 24 de carate.
Tu poți să vezi, atâta timp cât nu poți să crezi,
Fericirea constă în bunătate, nu în hârtii verzi.
El știe asta, bunătatea-i tot ce are acum,
Merge liniștit cu capul sus și își vede de drum…
Suflet rătăcit caută adăpost când e răcoare,
Cu coada-ntre picioare caută alinare.
Spune ce trăiește și trăiește tot ce spune,
Gânduri îngropate, băi, dar acuma pe bune,
Pân’ la ultimul minut, viața cum poate-o trăiește,
O inimă de câine, ce-n mulți se zvârcolește!
O inimă de câine ai vrea,
Să bată departe de inima ta…
Singurătatea să n-o simtă cineva,
Așa cum o simte inima mea.