Ai insistat mult să fim doi,
Acum ne luptăm cu pace și război,
Oricât de greu ar fi nu am să dau înapoi,
Încă te pictez curat pe universul meu sloi.
Lumea se uită la noi, dar nimeni nu vede,
Eu sunt preocupat cu talentul care șede,
Tu ești singurul înger sincer dar nimeni nu crede,
Ochiul meu te vede diferit și viitorul îl prevede.
Nimeni nu crede, dar realitatea e una,
Nu mai pune întrebări, să nu mai auzi minciuna,
Iubirea formează căldura, ura atrage ura,
Muzica fără bani, sau să n-o faci e tot una.
E trist, rău să îți pierzi sufletul în bani,
Dacă faci muzică vor trece zeci de ani,
E România și asta nu că nu ar conta,
Dar aici cam fiecare face ce vrea.
E viața ta, e viața mea, eu rămân pe poziție,
Muncă cinstită, război, poezie, muniție,
Viața n-are definiție, definită ești tu,
Ai grijă la cap, dar și de, sufletu’.
Că nimeni, dacă tu, nu o faci nimeni n-o să facă,
Viața e c***ă, iubește să te displacă,
Asta simți când te atacă, și când nu o face,
Te simți că ești bine, și viața îți place.
N-are rost să mint, mă simt ocrotit că,
Am 2 iubite, muzica și fata mea iubită,
Și dacă ar fi să plec fără muzica din clipă,
Nu am să pic, am să țip, am să mă ridic că.
Am ajuns unde sunt, am crescut fără bani,
Dar am crescut în educație, nu printre ciobani,
Poate lângă golani doar să-mi mențin al meu rapul,
Mama mă trimitea la muncă, rapu-mi rupea capul.
Timpul, a trecut, lumea s-a schimbat,
Nici muzica nu mai e cea fost cu adevărat,
Totul s-a terminat și asta e trist,
Lipsa de bani mă întristează că exist.
Sensul versurilor
Piesa exprimă o luptă interioară cu greutățile vieții și cu compromisurile din industria muzicală. Artistul reflectă asupra importanței educației, a iubirii și a pasiunii pentru muzică, în ciuda obstacolelor financiare și a schimbărilor din lume.