Strofa:
Sunt în continuă ascensiune pe-o scară lirică,
mai bun decât un geniu în prag de inspirație maximă.
Nu accept ce mi se impune, nu c-aș fi vreun dur,
mai nou numai cer răspunsuri, mi le dau singur.
Fetelor nu le mai ajung dovezile de dragoste,
mai nou își doresc să ai bani și pătrățele.
Au nevoie de mașini, vile cu piscină,
mai nou dacă grășește ea, tot tu ești de vină.
Ai murit de cuțit să nu mor eu de dor,
mai nou numai plâng după tine, ți-am dat ignore.
Pe mess, în suflet, în inimă și cam atât,
când te văd te iau, te pup și te strâng de gât.
Mai nou te las să pleci, n-ai decât,
căci te iubesc atât de mult încât am uitat cât.
Refren x 2:
Piesa asta e pentru cei care nu vor să știe
că n-am mai făcut de mult o așa mare prostie.
Va ridicați ca să cădeți, răpuși din nou,
mai nou, ca să crești găina n-ai nevoie de ou.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra schimbărilor din societate și relații, dar și asupra evoluției personale a artistului. El nu mai acceptă compromisuri și își dă singur răspunsuri, observând superficialitatea crescândă din relații.