Să-mi primești gazdă-n casă
Hoidaler, boier bătrân!
C-afară-i ploaie de varsă
Hoidaler, boier bătrân!
Și ne pică picurele
Hoidaler, boier bătrân!
Di pe garduri de nuiele
Hoidaler, boier bătrân!
Și ne pică streșina
Hoidaler, boier bătrân!
Și ne udă cămeșa
Hoidaler, boier bătrân!
Dacă, gazdă, nu ne crezi
Hoidaler, boier bătrân!
Crapă ușa de ne vezi
Hoidaler, boier bătrân!
Nu ieși cu mână goală
Hoidaler, boier bătrân!
Făr’ cu colăcei în poală
Hoidaler, boier bătrân!
Și cumva de ți-o rămas
Hoidaler, boier bătrân!
Și c-o rudă de cârnaț
Și c-o sticlă de jinarș!
Să fii gazdă sănătos
Hoidaler, boier bătrân!
La nașterea lui Hristos
Hoidaler, boier bătrân!
Și găzdoaia sănătoasă…
Sensul versurilor
Colindătorii cer adăpost și daruri gazdei, invocând ploaia și frigul ca motive. Ei urează sănătate gazdei și familiei sale cu ocazia nașterii lui Hristos, așteptând în schimb colăcei, cârnați și jinarș.