Colinde de Crăciun – Astă Seară-i Seara Mare

Mâine-i ziua lui Crăciun,
Când s-a născut Dumnezeu.
Mititel, desfășețel,
Învăluit în flori de măr.
Cu scutec de uşenel,
Fașă verde de mătase.
Când s-a născut Dumnezeu,
Canep parlit
Mi-a otăvit.
Crâng uscat,
Frunză mi-a dat,
Fântâni seci mi-a izvorât.
Câini de jidovi mi-au de-aflat;
Sovai, prinsu-a mi-L căta.
Sovai tot din vad în vad,
Sovai tot din sat în sat.
Sovai tot din casă-n casă,
Sovai și din masă-n masă.
Sovai Maica Maria
Ea de veste că prindea,
Pruncu-n brațe-și lua,
Cărări-și de-apuca.
Cărări drept la munți,
Drept la munți, la munți cărunți,
Urcă-și munte, urcă-și doi;
Când fu munte de-al treilea,
Puse jos să odihnească,
Pruncul să și-l primenească.
Când ochi negri-și de-arunca,
În urma ei ce-mi vedea?
Tare vine și Ioan,
Și Ioan, și sfânt Ioan;
Vine tare-n fuga mare
Și-mi strigă-n gurița mare:
Ia, mai stai, Maica Marie,
Să mergem mai înainte.
Mai nainte-n vârf de munte,
Că eu știu trei răurele:
Râu de vin, și-altu-i de mir,
Și-altu-i apă limpejoară.
În bun vin să mi-L scăldăm,
În apă să-L limpezim,
Cu bun mir să-L miruim
În veșmânt alb să-L primenim.
Sovai bun nume să-I punem,
Sovai Bunul Dumnezeu.
Sovai Bunul Dumnezeu.
Sovai Bun stăpân de cer.
Sovai cer să stăpânești,
Sovai norod să miruiești.
Sovai ici în ceasta casă
Însăși fie-n cruci frumoase.
Iarăși noi întru mulți ani
Și cu toții di’mpreună!