Nu mai are rost să îți spun că te iubesc
E prea târziu, știu și simt că înnebunesc
N-am știut de la început ce era de făcut
Pentru tine sunt trecut
Doare tare că te-am pierdut
În vânt amintiri duse,
Rămân gânduri ascunse,
Sunt în continuare vorbe rămase nespuse
O lacrimă pe obraz, scrumul cade pe pervaz
Imaginea asta, știi, mă lasă fără glas
Și îmi amintesc
C-a fost odată bine, în fine
Acum e firesc, nimic nu mai ține de mine
Nu mai pot face nimic, asta o știu sigur
Și stau singur și văd cum se scurge timpul
Am o sticlă pe masă, închis în dormitor
Nu mai pot face nimic, nu mai pot spune că te ador
Cât timp există amintiri nu mă gândesc la viitor
Nu mai pot face nimic să te am și simt că mor.
E prea târziu acum,
E prea târziu și-ți spun
Fiecare dintre noi și-a ales un drum
Tu ai plecat, m-ai uitat
Dar eu rămân neschimbat
Pentru clipele în care îmi spuneai că ți-a păsat.
Se lasă seara
Iar apari în mintea mea
Dispare ceața ușor și îți văd imaginea
Ca de fiecare dată îmi uit cuvintele
Sentimentele-mi dispar și-mi închid pleoapele
Ai fost doar a mea, dar nu te-am prețuit
Acum în lipsa ta realizez unde am greșit
Ce s-a întâmplat și de ce ești departe
Cine-i vinovat că te mai am numai în noapte
Șoapte moarte, iubire și dispreț
De ce în final toate au avut un preț?
Încerc să recâștig încrederea și chipul tău,
Să îl văd zâmbind și să uite de rău
Rămas în continuare camuflat în mult fum
Ard vise, amintiri ca un pachet de tutun
Se lasă dimineața, povestea se termină
Dar va continua în seara care o să vină.
E prea târziu acum,
E prea târziu și-ți spun
Fiecare dintre noi și-a ales un drum
Tu ai plecat, m-ai uitat
Dar eu rămân neschimbat
Pentru clipele în care îmi spuneai că ți-a păsat.
Știu că am ținut la tine, și tu o știi prea bine
Dar știu că pentru tine nu contează aceste rime
Tot ce-a fost s-a scurs încet, acum regret
Când te văd rămân fără aer în piept
Puteam să am tot felul de probleme
Dar cât eram cu tine nu mă puteam gândi la ele
Pentru tine știu să mint,
Pentru tine știu ce simt,
Tot pentru tine știu că nimic nu mai reprezint.
Acum slăbit de distanța dintre noi
Refuz să mai gândesc și pun versuri pe foi
Închis în continuare în camera mea stau
Și observ că din ce în ce mai mult te vreau
Nu știu ce să fac, cum să te aduc aproape
Gândul îmi fuge la tine, chiar dacă-i zi sau noapte
Ceva mă trage înapoi, îmi zice să te uit
Refuz să ascult, pentru tine o să lupt.
E prea târziu acum,
E prea târziu și-ți spun
Fiecare dintre noi și-a ales un drum
Tu ai plecat, m-ai uitat
Dar eu rămân neschimbat
Pentru clipele în care îmi spuneai că ți-a păsat
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului după o despărțire. El rememorează momentele frumoase, dar realizează că este prea târziu pentru a repara greșelile și a recupera relația pierdută. Sentimentul dominant este cel de melancolie și acceptare a faptului că fiecare a ales un drum diferit.