Îmi aprind o țigară și stau în geam
Și realizez că-n minte imaginea ta încă o am
Poate-au trecut de când te cunosc un an sau 3
Timpul nu șterge rănile, deci nu pot să-nchei
Cu timpul m-am obișnuit cu tine
Să știi că n-o ard la mișto în rime
Parcă te văd, vii, zâmbești, după aia pleci
Mă gândesc că nici tu nu știi ce să alegi
Poate da, poate nu, poate tu mi-ai rupt capu’
Și știu sigur că acu’ ești lângă altu’
Nu știu ce să mai fac, cum să mai fac
Să mă bag în joc sau mai bine mă retrag
Tac sau vorbesc, nu știu, nu mai suport
Timpul curge și eu sunt pe jumate mort
Mai am doar strada și frații, doar atât
Dacă aș putea da timpul înapoi, aș lua-o de la început
Nu știu cum să-ți explic, poate greșesc
Tu ești altfel față de panarame și…?
Știu că mă amăgesc mereu cu gânduri puse-n rânduri
Oricum te uit până o să ajung la 4 scânduri
Poate timpul degeaba eu îl pierd
Când aud guri rele vreau să nu le cred
Sau măcar încerc, spun că sunt nemișcat
Când de fapt de ceva vreme am o stare de căcat
Mai bine n-ai fi sunat, păcat că te-am cunoscut
Te-aș fi ocolit de mult dacă aș fi știut
Ce se poate întâmpla, cum stă acum problema
Că tu ești cel mai bun drog când nu mai rezistă vena
Fără texte, scenarii, și vorbe de-aiurea spuse
Deocamdată n-o să-mi țin gândurile-ascunse
Vise duse, zile de mult timp scurse
Nu regret faptele și vremurile deja apuse
Te-am văzut, m-ai privit, mi-ai zâmbit, mi s-a pus pata
A trecut, nu stau cu gândul că se-ntoarce roata
Dacă a fost ceva sau va fi, nu știu
Dar știu că deja e cam târziu
Prea pustiu, doar vorbele nu sunt destule
Câteva ore pe zi și câteva glume
Lumea din jur care mereu face spume
E ceva special, pe bune, acum tu spune
Oare cum e mai bine?
Ce vrei tu să schimbi la mine?
Poate o să încerc să o fac măcar pt tine
Fără romantism, că nu trăim telenovele
Și să știi că o să vină și zile de-alea grele
Sentimente sunt, nu sunt absente când cânt
Îți repet încă o dată că exact așa cum sunt
Sunt numai din cauza ta și tu în fața mea
Valorezi mult, orice s-ar întâmpla nu te-aș schimba
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul și dependența emoțională față de o persoană iubită. Naratorul reflectă asupra relației trecute, recunoaște impactul profund al acesteia și se luptă cu sentimentele contradictorii.