Numai verde ca bujorul
Cine-o fi blestemat dorul
Cine-o fi blestemat dorul
Ca tot curge ca izvorul.
Of, of, of, dorule, of
Ca tu nu ma lasi deloc
Ca tu nu ma lasi deloc
Si ma pui mereu pe foc.
Si-a taiat dorul carare
Si-a facut un parau mare
Curge, se mareste-ntr-una
Si-i amar ca matraguna.
Of, of, of, dorule, of
Ca tu nu ma lasi deloc
Ca tu nu ma lasi deloc
Si ma pui mereu pe foc.
Paraul nimeni nu trece
Ca dorul nu vrea sa sece
Doar un pui de voinicel
Facu punte peste el.
Of, of, of, dorule, of
Ca tu nu ma lasi deloc
Ca tu nu ma lasi deloc
Si ma pui mereu pe foc
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea profundă cauzată de dor, un sentiment atât de puternic încât este personificat ca un râu amar care inundă sufletul. Doar un tânăr curajos găsește o cale de a depăși această suferință.