Eu nu pot fi ca el, c-ar însemna să fiu mai jos,
Și știu că știi că el e laș și eu sunt curajos.
Și-ți place când vorbim și când mă suni,
Și când îți spun că
Aș vrea să te cunosc mai bine,
Și te mănâncă pielea, că rana pe care ți-o face devine pe zi ce trece mai adâncă,
Și simți că
Stai zi de zi parcă de vorbă cu o stâncă.
Încă ți-e greu s-alegi, îți spui că nu poți să te dai jos
De pe norul care parcă e atât de prea plin de defecte.
Și plouă din ochii tăi, dar totuși e uscat obrazul tău,
Că ți-e prea frică să schimbi ceva, că dacă iese rău.
Nu ai de ce să riști, te iau la sigur.
Nu mai vreau să fi singură, că nu mai vreau să fiu singur.
Refren: x2
E un fel de anotimp uitat de timp,
Și adorm cu tine la urechea mea șoptind.
Nu te văd, dar te simt, simt, simt.
Nu te văd, nu te văd, dar te simt.
Tot ce poți să faci acum e să pierzi dacă tu
Nu știi când e timpul să spui clar da sau nu.
Nu poate,
Că poate nu dă pe nimeni pe spate.
Sunt sătul de atâtea vorbe, e un clișeu,
Dar am nevoie și de fapte.
Nu te mai ascunde spunând că n-am cum să-nțeleg,
Așa nu mă faci să stau, așa mă faci să vreau să plec.
Ți-am spus că îți e frică, dar n-ai recunoaște!
Nu te cunoști nici tu și-mi spui că el te știe, te cunoaște, mă!
O să te rătăcești, o să greșești.
Ușile vor fi-ncuiate chiar atunci când o să vrei să ieși.
Și o să vrei să scapi, dar mâine va fi mai greu ca azi.
Pe zi ce trece mergând cazi și mai adânc și mai profund.
Și te pierzi,
Că totul se va rezolva începi să crezi.
Și… închide ochii, taci și ascultă asta măcar.
Hai să fim copii… iar… iar… iar…
Refren: x2
E un fel de anotimp uitat de timp,
Și adorm cu tine la urechea mea șoptind.
Nu te văd, dar te simt, simt, simt.
Nu te văd, nu te văd, dar te simt.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație blocată într-un punct mort, marcată de frică și indecizie. Protagonistul își exprimă frustrarea față de partenerul care se teme să facă o schimbare, preferând o situație nesatisfăcătoare decât să riște necunoscutul. Mesajul central este despre necesitatea de a depăși frica și a acționa pentru a evita stagnarea și pierderea de sine.