Chopo – Finaluri 1 și 2

Chopo – Finaluri 1 și 2 (By Fery).
Finaluri 1.
Strofa 1:
Era o seară de vară, când cu ai tăi erai pe-afară
Ai întâlnit-o, și-ai privit-o ca pe-o pradă ușoară
Nu era prima oară, se-ntâmplase deja destul de des
Știai că majoritatea lor, sunt pe interes
Ai privit-o zâmbind, și-ai abordat-o gândind
Că e la fel ca restul, care știi ce pretind
În schimb felul ei de a fi, atât de diferită
Te-a făcut s-o placi, era chiar deosebită
Când te regăseai în ea, fără ca asta să depindă
De faptul că ochii ei erau cea mai clară oglindă
Și nu-ți venea să crezi căci ți-era teamă să te apropii
Toată viața ai fost înconjurat numai de „scorpii”
Era mereu unde erai și tu, mereu cu tine
Și tot ceea ce făcea, făcea mereu ca ție să-ți fie bine
Indiferent de problema ta, n-o vedeai că plânge
Ba chiar îți spunea, că trebuie să crezi în îngeri..
Strofa 2:
Încercai să te ții tare, dar singur îți dovedeai
Că erau mai triste zilele în care n-o vedeai
Fiindcă-n zilele toride, de la soare-ncinși
N-o pierdeai din ochi, nici când erai cu ochii închiși
Te-nțelegea când greșeai, nu era nevoie să te scuzi
Și spunea exact vorbe pe care vroiai să le-auzi
Erau mereu cu calm, ieșită din comun
Vorbea doar despre îngeri și ce-nseamnă să fii bun
Părinții ei s-au despărțit fiindcă tac-su era un laș
Și-acum ea trebuia să plece ceva timp în alt oraș
Trecând peste tentațiile legate de tine
A hotărât să facă asta, ca-n final să vă fie bine
Împreună ați stabilit să vă vedeți săptămânal
Până când avea să fie dată sentința-n tribunal
Iar în final, după mai puțin de-o lună
Să fiți din nou nedespărțiți, zi de zi-mpreună.
Strofa 3:
Venise noaptea dinaintea aniversării ei
Gândeai să-i faci o surpriză, căci acum știai ce vrei
Aveai de gând s-o chemi, să-i spui tot ceea ce simți
Chiar dacă și-n oglindă o spuneai printre dinți
Ai pus un tovarăș s-o anunțe-n mod brutal
Că ai avut un accident grav și-acum ești la spital
A trezit-o din somn, ea nu știa dacă-a fost vis
A-ncercat să te sune, dar aveai telefonu-nchis
Atunci ea speriată, văzând că nu-i de bine
S-a urcat în mașină, și-a pornit rapid spre tine
Afara ploua torențial, ea conducea demențial
Călcând pedala maxim, plângând în ultimu’ hal
Cu ochii înlăcrimați, și cu mâna pe telefon
N-a observat că furtuna doborâse-n drum un pom
A pierdut controlul și-a ieșit în decor
S-a răsturnat și s-a oprit într-o grădină cu flori
Au găsit-o în zori, înconjurată de flori
Însă sufletul ei, se ridicase la nori
Tu o așteptai să vină, căci așa a promis
Dar acum ea era cea cu telefonu’ închis
Și-apoi lumea și timpul ți s-au oprit în priviri
În momentu’ în care seara ai văzut-o la știri
Rămas fără aer, voci în cap îți urlau
Ea acum era moartă, și părinții plângeau
Simțeai că vrei să mori, simțeai că ți-ajunge
Însă unul ca tine, niciodată nu plânge
Te simțeai vinovat, și pătat pe mâini cu sânge
Iar dacă limita e cerul, să n-o spui unui înger..
Finaluri 2:.
Strofa 4:
Iar dacă limita e cerul, să n-o spui unui înger..
Așa se termină povestea ta și știi c-ajunge
Să primești o veste, într-o dimineață
Care să te lase brusc, marcat pe viață
Încercai să treci peste ea, trecuse-n neființă
În oglinda acum priveai cu umilință
Cu bunăștiință, ți-ai dat singur sentința
Nejudecat de oameni, ci de propria conștiință
Vroiai să întorci timpu, odată cu gândurile
Când pe umăr îți stătea, și-ntre voi, scândurile
N-aveai curaj să spui ce s-a întâmplat
Și nimeni nu știa de ce în noapte a plecat
Ai încercat să afli de ce n-au resuscitat-o
De ce n-au ajuns mai repede, de ce n-au ajutat-o
Iar doctorul te-a executat ca un călău
Când ți-a spus că-n ea creștea copilul tău..
Strofa 5:
De parcă n-ar fi fost de-ajuns primul șoc
Te simțeai de parcă-n tine n-aveai loc
N-aveai servici, nu rezistai, nu te țineau
Prietenii-i aveai aproape doar când te-acuzau
Începusei să furi, să vinzi, faceai bani grei
Dar amarul nu se îneca în ei
Drogul preparat, ziua te anestezia
Dar ajungeai acas’, plângeai și mai spărgeai ceva
Mai trăgeai ceva, dar tot n-avea efect
Același om trist, în mediul lui infect
Același om care ieșea seara
Pe când era vreo 12, părăsind scara
Cu drogu-n sânge și orbit de ploaie
Cu apă murdară, curgând pe el șiroaie
Mergând pe bulevard, de gânduri bulversat
S-a aruncat în fața unei mașini, și-a căzut lat..
Strofa 6:
Întins pe stradă ai deschis ochii
Nu știai dacă spre ceruri te apropii
Nu puteai să-ntorci capul sau să miști ceva
Simțeai cum ploaia te elibera
Ai auzit o portieră și cum cineva ieșea
Cu pași grăbiți în apa ploii alerga
Ai întors privirea-n sus prin ploaia grea
Era o fată și un nou-născut cu ea..

Sensul versurilor

Piesa spune povestea unui bărbat care, prin acțiunile sale nechibzuite, duce la moartea iubitei sale și a copilului nenăscut. Copleșit de vinovăție și regret, el se autodistruge, sfârșind tragic.

Lasă un comentariu