Charles Bukowski – Geniul Gloatei

Există îndeajuns de multă înșelăciune, absurdă violență plină de ură în omul
de rând pentru a aproviziona orice armată sau orice zi anume
și cei mai pricepuți în crime sunt cei care predică împotriva crimelor
iar cei mai dedați urii sunt cei care preaslăvesc dragostea
și cei mai meseriași în război sunt cei care laudă pacea.
Acei care predică despre Dumnezeu, au nevoie de Dumnezeu
acei care predică despre pace nu au pace
acei care predică despre dragoste nu au dragoste.
ferește-te de predicatori
ferește-te de așa zișii cunoscători
ferește-te de cei care citesc mereu cărți
ferește-te deopotrivă de cei care detestă sărăcia
și de cei care sunt mândri de ea
ferește-te de cei care sunt gata să te laude
căci au nevoie de laude în schimb
ferește-te de cei gata să interzică ceva
întrucât le este frică de ceea ce nu știu
ferește-te de cei care au nevoie de gloată căci
ei nu reprezintă nimic de unii singuri
ferește-te de bărbatul obișnuit, de femeia obișnuită
ferește-te de dragostea lor, dragostea lor este obișnuită
caută obișnuință.
Dar există un geniu în ura lor
există îndeajuns geniu în ura lor pentru a te ucide
pentru a omorî pe cineva
repugnându-și singurătatea
neînțelegând singurătatea
ei vor încerca să distrugă orice este diferit de ei
efiind în stare să creeze artă
ei nu vor înțelege arta
vor considera eșecul lor ca și creatori
umai ca un eșec al lumii
fără să fie în stare să iubească deplin
vor gândi că dragostea lor este incompletă
și apoi te vor urî
iar ura lor va fi perfectă.
precum un diamant sclipitor
precum un cuțit
precum un munte
precum un tigru
precum cucuta.
Este arta lor cea mai fină.

Sensul versurilor

Piesa explorează ipocrizia și ura ascunsă în societate, subliniind modul în care oamenii obișnuiți, incapabili să se confrunte cu singurătatea și eșecurile lor, își proiectează frustrările asupra celor diferiți. Ura devine o formă de artă distorsionată pentru cei incapabili de creație autentică.

Lasă un comentariu