Un Înger din cer ca un vultur apare
De păr apucându-l pe necredincios
Şi-i zice, bruscându-l: „Fii atent la purtare!
(Sunt Îngerul bun) Vreau să fii omenos!.
Să ştii să-i iubeşti, şi să n-ai chipul rece,
Pe rău şi pe strâmb, pe neghiob şi farsor,
Ca să-i faci lui Iisus, când pe-aicea va trece,
Din inima ta triumfalnic covor.
Iubirea aşa e! Dă slavă cerească
Ca inima ta să nu se răcească;
Ea e Voluptate ce dăinuie mult! ”.
Şi astfel vorbind, îl loveşte frenetic,
Cu pumnii săi mari pe bietul eretic;
Dar el îi răspunde: „Nu vreau să te-ascult! ”.
Sensul versurilor
Piesa descrie un conflict violent între un înger și un eretic. Îngerul încearcă să-l forțeze pe eretic să se pocăiască și să iubească, dar acesta refuză, sfidând autoritatea divină.