Möritz, un elev cuminte,
La liceul din Bacău,
Într-o zi, pe negândite,
L-a-ntrebat pe tatăl său:
– Papalâcule, ia spune-mi,
Dar să nu fii supărat,
Ce deosebire-i între
O femeie şi-un bărbat?.
– Vai de mine şi de mine,
Möritz, nu mă enerva,
Cum se poate, mein Liebchen,
Să mă-ntrebi aşa ceva?
Un băiat ca tine-nvaţă
Și nu-ntreab-aşa, hai-hui,
Chestiuni neruşinate,
Care nu-s de vârsta lui.
Möritz, însă, nu se lasă
Și, aşa cum şi-a propus,
Plin de nevinovăţie,
La mămica lui s-a dus.
– Mütterlein, să nu te superi,
Dar aş vrea să am idee:
Ce deosebire-i între
Un bărbat şi o femeie?.
– Asta da obrăznicie!
Vai de mine şi de mine!
Stau şi mă întreb întruna
Cum de nu-ţi este ruşine?
Tu, model în toată clasa
Și în tot liceul chiar,
Să vorbeşti aşa cu mama?
Piei din ochii mei! Măgar!.
Möritz, dezolat de-atâtea
Observaţiuni amare,
Profesorului îi pune
Tot aceeaşi întrebare.
Dascălul Albert, pe Möritz
Îl întreabă rugător:
– Ia să-mi spui, te rog, ce număr
Poartă mama la picior?
– Mama 37 poartă. Iară dascălul Albert
Mai întreabă: – Dar tăticu?
– Tata? 41, cert!
– Deci, mămica 37, tata, 41 are.
Precum vezi, deosebirea
Este doar între picioare.
Sensul versurilor
Un băiat curios întreabă despre diferența dintre un bărbat și o femeie, dar primește răspunsuri evazive. În cele din urmă, profesorul oferă un răspuns ironic, bazat pe mărimea pantofului.