Stai!
O pană de curent
Ce brusc mă rupe de rețea.
Abia acum, deși prezent
Mă-ntorc în casa mea
În jur se face gol
Și peste noi se face vis
Lumânarea ce-ai aprins
Și-al nostru protocol.
Refren:
Stai! mai stai! mai stai un pic..
Doar o clipă vreau să zic
Stai! mai stai! mai stai puțin..
Lumânarea s-a topit.
Stai! mai stai! mai stai măcar
Până stelele răsar..
Stai! mai stai! mai stai un ceas
Dacă tot ai mai rămas..
În ochii tăi senini
Se spală gânduri și păreri,
Se umple noaptea cu lumini,
Se-alină orice dureri.
În jocul nostru prinși
Mărunte clipe par mai lungi
E iarăși cum era atunci
În anii fără de griji..
Refren:
Stai! mai stai! mai stai un pic..
Doar o clipă vreau să zic
Stai! mai stai! mai stai puțin..
Lumânarea s-a topit.
Stai! mai stai! mai stai măcar
Până stelele răsar..
Stai! mai stai! mai stai un ceas
Dacă tot ai mai rămas..
Stai!…
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre o pană de curent care aduce aminte de momentele simple și intime petrecute acasă. Este o reflecție asupra trecutului și a dorinței de a prelungi clipele prețioase alături de cineva drag.