Refren X2 (Fratele):
Îmi place ce fac, n-am cum să pun lacăt
Chiar dacă m-am gândit, câteodată-n treacăt
Să las tot, dar motive n-au fost
Scrisu’ mi-e adăpost..
Celălalt:
(Și m-am întors, yo…)
După muncă, zile pline, halbe goale prin terase
M-am oprit și pe la mine, fiindcă mă uitasem
Coala-i moale, gen mătase
Poposesc în călimară
Sufletu-i la adăpost, departe de ce-l omoară
Plouă torențial
Îmi asortez mersul la tortuar
Având grijă să n-alunec,
Apar poeții iar
Așez versu’ pe bitan
Curge natural
Ca berea după alune…
Sunt un text în cufăr
Un bass în subwoofer
Caută-mă urgent când ești stors ca o rufă
Și o să vezi:
Planuri chiar ies
Fii intens
Gen KRS
Eu îți arăt ușa, tu găsește cheia! În rest
Bagă-ne-am pla, că ne-aflăm sub aceeași lupă
Ori colegi de trupă
Ori colegi de muncă
Ori colegi de viață, până moartea o să ne rupă
Ori le dăm de furcă
Și-n viața de după!.
Refren X4
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre refugiul găsit în scris și muzică, despre prietenie și despre depășirea obstacolelor vieții. Este un imn al perseverenței și al găsirii unui sens în ciuda dificultăților.