Cedry2K – În Luptă Cu Condiția

[Cedry2k]
Prima lege a firii e să stai cât mai aproape de familie.
Acum 26 de ani, prin aprilie, am descoperit viața
Și mi-am propus să mor odată cu speranța
De-a limita măcar în parte ignoranța.
Și n-am arme, nici intenția să le obțin,
Da’ arsenalu’ conține doar rime
Și astea doar ca nu mă pot abține să le fac.
De fapt, încerc să fiu sincer cu mine,
O duc greu, dar n-ai să vezi să cer din cer, nu ține!
Paranoic după Freud, difer de mulțime.
Cercuri în care o ard sunt extrem de puține!
Că deși îți promit mulți nimeni nu te va susține
Și ca să câștigi ce vrei tre’ să înveți să lupți bine,
Dar nu cu restu, cu tine mai degrabă.
Vezi tu, nu-ntotdeauna e de ajuns doar gestu’.
Deci dacă nu stai de treabă, ori nu vrei destul,
Ori îți place să stai pe l***,
Sau speri cumva că o să le ai pe tavă.
[Refren]
[Bitza]
Când ți se pare că viața te înfrânge,
Când ți se pare că lațul ți se strânge,
Rezistă la tentații ca Iisus pe cruce
Ca la final să nu fii tu cel care plânge.
[Cedry2k]
Nici eu nu vroiam să mă schimb și culmea!
Nu numai că m-am schimbat, m-am tripat să schimb și lumea.
Am văzut, făcut prea multe să nu mă schimbe
Și văzând cum e realitatea din filme de Spielberg
Îți zic, prietene, revino-ți în fire!
E-o linie extrem de subțire între indiferență și nesimțire.
Viața e o fugă după fericire și dacă împrăștii ură-n neștire
Nu te-aștepta să primești iubire.
[Bitza]
Cedry2k, revino-ți în fire, viața e ca o știre:
Se întâmplă și nu știi dacă se întâmplă pentru tine.
Spui că vrei să schimbi lumea, întreabă-te dacă se merită.
Io-i strig incontinuare vieții „Sperie-mă!”
E mult mai greu acum am văzut multe, am trăit multe,
Am realizat că viața e un război între oameni și brute.
Ma număr printre cei care cred că e ca în Homer,
Nu există înțelegere între oameni și lei.
[Refren] x 2
[Bitza]
Când rămâi fără alternative e timpul să treci la soluții alternative,
Când trăiești între ținte doar spiritul te mai ține să-ți găsești cuvinte,
Pumnale și flinte pentru lingăi ce ling găuri pentru lingouri
În timp ce alții își ling rănile prin studiouri. Unde-i echilibrul?
Cine va sta în picioare după ce-i va trece timpul?
Vad zilnic cum se cade de la oameni care n-o ard cumsecade,
Căci viața nu se-mparte în ani, se-mparte în decade,
Iar cel ce decade nu mai știe să se ridice.
Ar trebui să se practice mai mult, nu doar să se predice.
Toți vor să se-nfrupte, n-au curajul să te înfrunte,
Au vina pe frunte stigmată după compromisuri multe,
Greșeala din tribut parcă-i ajunge, parcă nu le mai ajunge.
Echilibrul e stricat să curgă sânge.
Pentru că nu vreau să mai văd nici un frate ce plânge.
Am spus mai mult decât vroiam și nici așa n-ajunge.
[Refren] x 2
„Istoria nu se scrie numai cu sânge sau numai cu spadă,
Ci încă în teacă. Ar fi prea simplu.
Iar istoria ne-nvăța că vinovăția mai mare
E a aceluia care n-a împiedicat decât a celui ce a făcut.
Fiecare rămâne prizonierul propriului vis.”