Cedry2k:
Toată viața am crezut în Bine,
și mi-a fost ușor, când și ceilalți au crezut în mine.
N-am suferit de foame, dar tu reține, coane,
că-s un caz fericit, rătăcit între mii de drame.
Aveam, printre tovarăși, fii de dame
ce cu greu pot fi numite mame.
Atunci îi făceau de frică, acum îi fac pe niște grame,
ținând străzile pline, mane.
Deci, înțelegi? Nu-i nicio șansă de vindecare.
Ei ne dau legi, dar nouă ne trebuie mâncare.
E-un cerc vicios, cancer prodigios
iese, încet, încet, de sub orașul meu kitchos.
De fapt, aici găsești tot ce ține de viciu,
de la droguri și tarfe pe tocuri, toate fac deliciul
acestor sobri mahmuri, panicați că-și pot pierde-n orice moment serviciul.
Striviți sub probleme prea mari,
plus că e mult stres, și ei nu se mândresc cu nervi prea tari,
îi vezi când așteaptă autobuzul.
Suferă de boli și abuzuri comise de ceilalți, pe fond de frustrări și neajunsuri,
când și ei sunt carnivori, la rândul lor, urmând impulsuri.
Și rutina asta, a noastră, proastă,
își urmează cursul, greu de oprit, ca Săgeata Albastră.
Refren
Pacha Man:
Nu vezi că suntem manipulați din nou?
Lumea țipă după ajutor, dar nu are niciun ecou!
Raul te invită la tango și îți oferă lumea pe platou,
dar la schimb vrea sufletul tău.
Ce poate fi mai rău?
Ce poate fi mai rău?
Ce poate fi mai rău?
Cedry2k:
Când timpul schimbă totul în fiecare clipă,
și totul se poate schimba total, în tot atât timp, ba,
d-aia când intri-n gimba, după prima mișcare,
cei care nu cred în schimbare.
Și panica mare-i că nici cine mai crede n-are argumente zdrobitoare.
Deci de ce oare ești în continuare naiv?!
Nu vezi că lumea se duce pe p***, ca un prezervativ?
Știu locuri cu oameni ce vând droguri de foame,
între blocuri, betoane, fără stocuri de poame.
Sună focuri de arme.
Nu-s mofturi și toane, când copiii lor cer bombe, în loc de bomboane.
Și-astea par să se schimbe cel mai repede-n rău.
Cred că de-aia, mai nou, lumea se teme de nou.
Dar tot nu vrem vreun supererou,
suntem mulți în ghetou,
hai să trezim legumele, zau!
E repetitiv, ne sperie preventiv,
creează isterie-n masă, efectiv ne tratează ca pe primitivi
și ne injectează câte-un vaccin, să ne vindece definitiv.
Ridic tonul ca un tenor,
reticenții cred ce vor
și fac pe deștepții,
dar, de la Bush la Papa, toți papă dejecții,
știind că provoacă erecții, spală pe cap adepții.
Refren
Pacha Man:
Nu vezi că suntem manipulați din nou?
Lumea țipă după ajutor, dar nu are niciun ecou!
Raul te invită la tango și îți oferă lumea pe platou,
dar la schimb vrea sufletul tău.
Ce poate fi mai rău?
Ce poate fi mai rău?
Ce poate fi mai rău?
Sensul versurilor
Piesa descrie o realitate dură, marcată de sărăcie, vicii și manipulare. Artiștii denunță sistemul și efectele sale asupra oamenilor, subliniind lipsa de speranță și ciclul vicios în care se află societatea.