Tu nu pleci niciodată de la mine.
Și nici o clipă singur nu mă lași,
Tu ești mereu puterea ce mă ține
Din cel dintâi la cel din urmă pas.
Tu nu mă lași și nu mă uiți vreodată,
Străbat cu tine munți-n lat și lunci
Chiar prin necazuri dacă trec vreodată
Cu tine alături am să fiu pe veci.
Cu tine și rănit străbat cărarea,
Cu tine eu veghez în ceas târziu
Când tu mă mustri, eu îmi simt mustrarea
Și când te bucuri totdeauna știi.
Tu nu mă lași de fără de siguranță
Și ești mereu cu mine ca o stea
Mi-ai pus în suflet Doamne o speranță
Nu e nimeni sa mi-o poată da.
Purtat-am o povară de păcate
Cu sângele salvării ne-a spălat
Tu ne-ai scăpat de toate, da de toate
Știu bine că pe toate le-ai uitat.
Sunt fericit chiar dacă vrei să sufăr
Când valuri vin și vânturi grele bat
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
Care tu-l păstrezi mereu curat.
Îți mulțumesc că ești cu mine-n lume
Îți mulțumesc că m-ai iubit mereu
Îți mulțumesc că tu mi-ai dat un nume
/: De copilaș iubit de Dumnezeu :/
Sensul versurilor
Piesa exprimă recunoștința față de Dumnezeu pentru sprijinul constant, iertare și speranța oferită. Vorbitorul se simte protejat și iubit, chiar și în momentele dificile, și își exprimă încrederea în puterea divină.