Zise Crist: «O să mă vândă
Unul dintre voi! » Şi-amară
I-a pătruns atunci durerea
Pe-ucenici, şi-L întrebară:
Doamne, eu?.
Şi Ion nestrămutatul,
Vai, şi Petru, plin de spaimă,
Şi-mprejur din nou cu toţii
Tremurând pe rând îngaimă:
Doamne, eu?.
Ce să zic atunci eu, biata,
Eu cu inima mea slabă –
Când şi cei tari în credinţă,
Când şi însăşi stânca-ntreabă:
Doamne, eu?
Sensul versurilor
Piesa explorează momentul Cinei celei de Taină, concentrându-se pe reacțiile ucenicilor la anunțul trădării. Versurile exprimă îndoiala și teama, chiar și în rândul celor mai puternici în credință, subliniind vulnerabilitatea umană în fața destinului.