Nu vreau să mă placi,
Nici tu și nici prietenii tăi.
Eu nu corespund și atunci când privesc în oglindă,
Îi văd pe ai mei.
Plecați prea departe, prea departe,
Fără garanții.
Dar cu speranțe, și anume ele,
I-au ținut vii.
Atâta timp singur, departe, tu crezi că știi
Cum e să înfrunți valuri
Cu niște rucsacuri, păcat că pustii
Avem cu toții amintiri bune, rele, normale sau stranii
Dar a trecut timpul pentru jucării
Copii de ieri acum își numără anii.
1, 2, 3, 4
1, 2, 3, 4
1, 2, 3, 4
3 ori 4 sunt 12 ani
În 12 ani,
Oricine e altu.
Refren:
Eu știu că prezentu-i clipa
N-am ales de la cerneală,
E singura pică.
Și poți să mă judeci tu,
Și prietenii tăi.
Dar eu când privesc în oglindă,
Îi văd pe ai mei
Plecați departe
Îi văd pe ai mei
Plecați departe
Poți să mă judeci tu, și prietenii tăi.
Plecați departe
Îi văd pe ai mei
Plecați departe.
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre sentimentul de apartenență și despre legăturile cu prietenii din trecut. Persoana își asumă identitatea și alegerile, indiferent de judecățile celorlalți, găsind consolare în amintirea celor apropiați.