Plâng gemând și gem plângând
Nu adorm, am num-un gând
Gându-mi e la poarta-n care
Mă-așteaptă, cu ochi-n zare,
Doi părinți, proptiți în bâtă
Cu vederea-mpăienjenită
Și opresc pe fiecare
Întrebând: „l-ați văzut oare?”
O plecat copilu-nost’
În lume, să-și afle-un rost
Ni-s bătrâni și suflăm greu
Trăim cât vrea Dumnezeu!
Doară vine să ne vadă
Până-n groapă nu ne bagă!”
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund al unor părinți bătrâni față de copilul plecat în lume. Ei își exprimă teama că nu-l vor mai vedea înainte de a muri și își plâng soarta.