Capalnasan Venus

Plâng gemând și gem plângândNu adorm, am num-un gândGându-mi e la poarta-n careMă-așteaptă, cu ochi-n zare,Doi părinți, proptiți în bâtăCu vederea-mpăienjenităȘi opresc pe fiecareÎntrebând: „l-ați văzut oare?”O plecat copilu-nost’În lume, să-și afle-un rostNi-s bătrâni și suflăm greuTrăim cât vrea Dumnezeu!Doară vine să ne vadăPână-n groapă nu ne bagă!”