Mi-ai fost străină la început
Ne-am cunoscut și ne-am plăcut
Și ne-am iubit atât de mult
Că m-a durut și n-a trecut
Dacă aș putea, ți-aș scrie mai des
O fac mai rar, iar când se întâmplă, o fac prin vers
Când sunt plecat departe, îți scriu pe fugă, din mers
Tu ai dat sens la „te iubesc”, l-am pus în P.S.
Unde-i focul, unde-i pasiunea, unde-i starea
Unde ți-ai pierdut mesajul, nu știi calea
Unde au dispărut piperul și cu sarea
De unde au apărut prostia, retardarea
Au trecut anii, de acord, nu poate fi ca la început
Au venit banii, de acord, ne-am mai schimbat când i-am avut
Ai fost mai rece, de acord, nici eu n-am fost cum aș fi vrut
Și uite așa, în timp record, devii străină, eu tăcut.
Sunt străin de tine, străin de ce iubesc
Dacă-mi ești străină, cum să te numesc
Am uitat cine suntem, ne-am pierdut reciproc
Sunt străin de tine, sunt străin de tot.
Tu mă mai recunoști?
Sau am ajuns doar încă unul dintre foști, recunoști?
Și eu m-am schimbat, dar nu te-am înstrăinat
Oare ce s-a-ntâmplat, cine s-a transformat?
Sunt străin, dar fără voia mea, oricum te voi avea
O savoare ca a ta atrage slăbiciunea mea
Hai să bem o cafea, o-ndulcim c-o caramea
Să rezonăm cumva, să ne sunăm cândva
Vreau mereu să te împart cu lumea, așa-i frumos
Dar din păcate se pare că share-ul e temporar noros
Cu furtuni și bruiaje de la varii personaje
Stăm pe-avarii ca să se facă senin în peisaje
Îi văd superficiali, super viciați, cum te răsfoiesc
Imagini ce răscolesc, dar n-am să mă războiesc
E cumva firesc, cred că mă maturizez
Poți să pariezi că nu te abandonez.
Sunt străin de tine, străin de ce iubesc
Dacă-mi ești străină, cum să te numesc
Am uitat cine suntem, ne-am pierdut reciproc
Sunt străin de tine, sunt străin de tot.
Ca un străin mă faci să mă simt, mă fată
Știi că nu te mint, dacă-aș putea, ți-aș cânta odată
Te-am iubit, te-am povestit, da’ n-am obosit
Pentru că n-am niciun regret că ne-am găsit
Tu ești un fel de amantă, dar absolut legală
Astfel din Byga devin cam un bigam, dar e migală
Leu cu ascendent în leu, tu o fecioară
În lumea noastră îți dau coroana mea regală
Anii trec, pustii se-ntrec să-ți facă iară curte
Când tu ai reședințe la mare și la munte
Te-acopeream în comori, mi-aduc aminte
Uneori tu efectiv mă omori, fără cuvinte
Ești pretutindeni prin sunet, prin unde
Seva nevăzută de care nu te poți ascunde
Dar care poate da sentimente profunde
Tu să nu lași lumea să te confunde.
Sunt străin de tine, străin de ce iubesc
Dacă-mi ești străină, cum să te numesc
Am uitat cine suntem, ne-am pierdut reciproc
Sunt străin de tine, sunt străin de tot
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentul de înstrăinare într-o relație, regretul pentru pierderea conexiunii inițiale și dificultatea de a mai recunoaște persoana iubită. Vorbește despre cum factori externi și schimbări personale pot duce la distanțare și la un sentiment de pierdere reciprocă.