Byron – Fără Obligații

Fără obligații ne întâlnim să uităm cum e defapt
Să ai relații să-ncepi să te plictisești organizat
La programare din când în când drumul spre casă devine confuz
Orbit de soare, mă împiedic de pragul tău și mă scuz.
Pierdut într-un deșert monoton fără nici un reper
Mă întreb ce-ar fi dacă m-aș apuca să construiesc un paradis
Cu tine am să-mi scot din plămâni fructul oprit
Să culeg, gol sub o frunză de nor fericit și proscris
Ar fi de vis.
Nu mai știu cine mi-a spus cândva n-o să mor în patul meu
Mie-mi convine, altfel ar fi chiar banal, ce Dumnezeu
Paharul-i plin de conformism sunt sătul până peste cap
Nu pot pretinde că n-am și eu niște vise puse la ciorap.
Pierdut într-un deșert monoton fără nici un reper
Mă întreb ce-ar fi dacă m-aș apuca să construiesc un paradis
Cu tine am să-mi scot din plămâni fructul oprit
Să culeg, gol sub o frunză de nor fericit și proscris
Ar fi de vis

Sensul versurilor

Piesa explorează dorința de a evada din rutina și conformismul vieții cotidiene. Naratorul își imaginează un paradis alături de cineva special, unde pot experimenta libertatea și plăcerea fără constrângeri.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu