Nu pot să dorm
Pereții casei mele
Cântă în somn
Pare că cineva
E-nchis în beton
Ca Ana-a lui Manole.
Poate că
Înnebunesc
Toate visele mi
se zvârcolesc
Stele-mi cad în cap
Iar eu mă trezesc
Povestind cu ierbivore.
Printr-o crevasă din subconștient
Evadează mereu în prezent
(În fiecare altă zi).
Tot ce-au lăsat bătrânii în urmă
Fie că-i dramă sau e doar o glumă
E-n mine ascuns pe undeva.
Nu pot să dorm
Noaptea călărește
Un unicorn
Iar luna mă îmbie
Să mă transform
Într-o fiară fără nume.
Dar nici nu mă gândesc
Să părăsesc fântâna
-n care trăiesc
De când am refuzat
Să mă tocmesc
C-un personaj de ficțiune.
Printr-o crevasă din subconștient
Evadează mereu în prezent
(În fiecare altă zi)
Fantome-ascunse într-un veșnic trecut
Când lumea toată era la-nceput.
(Și părinții erau copii).
Tot ce-au lăsat bătrânii în urmă
Fie că-i dramă sau e doar o glumă
E-n mine ascuns pe undeva
Tot ce nu vreau să fiu sunt deja
Fără să știu, fără să pot controla
Destine ale altcuiva..
Tot ce nu vreau să fiu sunt deja
Fără să știu, fără să pot controla
Destine ale altcuiva..
Sensul versurilor
Piesa explorează lupta interioară cu moștenirea trecutului și cu forțele subconștiente care ne modelează identitatea. Protagonistul se simte prins între dorința de a se transforma și refuzul de a renunța la sine, fiind bântuit de fantomele trecutului și de destinele altora.