Stând și privind critic, lucrurile se-ntâmplă-n mod ciclic
Și dacă dau de greu, unii spun că Dumnezeu e cinic
Și de-aia când văd răul, îl îmbrățișează
Îl lasă în casă și îl invită la masă
Îți învață copiii c-o armă-i bună în viață
Și că e corect ca bagabont să-i dai pe alții pe gheață
Ca om de afaceri, că-i corect să fraudezi
Ca politician, că-i corect să fabulezi
Ca c***ă, că-i bine să te fuți și să sugi p***a
Ca șmecher, că-i bine să le rupi la alții gura
Ca preot, că-i bine să ne induci în eroare și să ne spui că noi nu suntem raze de soare
Ca om de rând, că-i bine s-accepți ce se spune
Ca informator, că-i bine să spui nume
Toți avem o viziune despre ce înseamnă „lume”
Dar nu știu dacă toți știm ce-i rău și ce-i bine
Eu chiar cred că noi toți avem omenire și-ntotdeauna un plan divin ne susține
Cât de subțire, asta depinde de tine
Cât de subtil, asta depinde de mine
Se spune că-i bine să dai vina pe unul ca mine
Pâine și circ, ar spune alții care au fost înainte de mine
Se spune că-i bine să porți ce se poartă
Să te-mbraci ca o toapă și s-arăți ca o toantă
Poate e timpul să privești mai adânc în tine
Și să vezi că-ntotdeauna va fi loc de mai bine
Mai bine n-asculta ce se spune, privește la ce se vede
Și lasă simțurile să te invadeze.
Refren x2
Lumea se-nvarte în cerc, încet
Merg înainte, încet, în cerc.
Pe stradă când merg, încerc să scriu și tot șterg
Încerc să dezleg ce demult ei nu-nțeleg
S-aleg între prostii care zidesc lumea
Să iei vremea băiețașilor care aduc prospețimea.
Să mă gândesc tot timpul la sufletul care s-a ridicat spre cer
La acel sicriu container, la acea moarte-n creier
Sau să-ți trimit un somnifer, să pun mâna pe revolver
Și ca un răpitor să te țin mereu al meu prizonier
S-aleg între o t***ă care știe s-o sugă
Tot timpul să fie cu tine ca o slugă
Sau o nevastă care vrea să te iubească o viață întreagă
Iar când vin acasă să fac dragoste o noapte întreagă
Să dau șpagă, fetița mea e bolnavă
Tu, care cumva ai amestecat mierea cu otrava?
Sau meseria de doctor e mai importantă
Atât de bine învățată, să nu mai lăsați lumea nevincată
Și cel mai trist e că nu s-a schimbat nimic
Mânios, numegat, că de-aceea devin turbat
Asigurări, taxe, impozite impuse de stat
Degeaba faci o facultate dacă n-ai un viitor asigurat
Dacă ești orb, nu ai cum să scapi de ei
Dacă nu ești surd, nu te mai preface, ardei
Dacă nu ai trupul mutilat, lovește-i
Mușcă din ei, dă timpul audienței
Îmi place când te lovește ca un glonț
Ce te face să-ți aduci des aminte
Îmi place să-nșir în versuri gândurile mele
Pentru că noi, oamenii de rând, avem prea multe obstacole-ntre ele
Te face să-ți pierzi încrederea în Dumnezeu
Nu ai un leu, nu ai un liceu, ești un derbedeu
Îmi spui că sunt un nebun, sunt un golan, am tupeu
Fără pantofi, fără sacou, te-ntrebi cine sunt eu
Refren x2
Lumea se-nvarte în cerc, încet
Merg înainte, încet, în cerc
Sensul versurilor
Piesa exprimă o dezamăgire profundă față de societate și valorile ei distorsionate. Artistul reflectă asupra nedreptăților și a ipocriziei, evidențiind lupta omului de rând într-o lume coruptă.