Butch
Bine ai venit în epoca ruginii,
Religii înveninează iar vecinii, iar rechinii sunt mai mulți decât delfinii
Iar în covoarele de maci azi, hey, hey, vezi doar ciulinii.
Bine ai venit în epoca rușinii,
Să înveți cum răstignesc creștinii, îndoliază razele luminii,
Părinții îngroapă fii, e împotriva firii. Fri, fri, frica se naște, nimic pornește din priviri, copiii fac ce au văzut la știri.
Porniri bolnave,
Suflete oarbe, sub alb e negru, păcatul e celebru,
Un fel de star de cinema își joacă cu rolul vieții lui în viața ta.
Șarpele întinde cupa cu otravă zicând: „Hai, ia!”, mai ia ceva și dragostea asta cerșetoare trage să moară cu un căpătâi de lumânări lângă un cap de porc, pe țărmu’ vestic
e un Dumnezeu dar nu-i al nostru că e orb, nimic nu-i septic și orice sentiment devine epileptic!
Refren:2
Tu nu vezi, ești orb
Tu nu poți, eu sorb
Păcatele din epoca ruginii le vreau pe toate, să le privesc în față și să le întorc spatele.
Suntem la 20 de mii de ani lumină de pace
Nu da vina pe ființa divină căci omul singur face în fabrici arme,
Duce campanii oarbe de cucerire,
De-a ruginii și aceste carabine.
În timp ce noi ne înconjurăm cu metale,
Devenim ființe simple, ne-am pierdut în căutare de comori,
Instinctele mor și se nasc monștrii,
Ispitele capătă forme ciudate în foc
Și te prind în capcana lor de fier și betoane
Și te țin luminat de un ecran și neoane
Rătăcind, lanțuri și ceasuri au ruginit
Au rămas lipite de piele, suflete au oxidat și ele;
Uite cum se ascund bancherii în citadele
Sunt goi după perdele închinându-se puterii
Resturi de furaje îmbunătățite genetic
Le atârnă-n colțu’ gurii când se înfruptă frenetic;
Doar haosul nu e sintetic, se apropie momentul cât să mai reziste imperiul
Am auzit cum clocotește infernu’
Pregătește-te să cadă guvernu’, pregătește-te să cadă guvernul.
Refren:2
Tu nu vezi, ești orb
Tu nu poți, eu sorb
Păcatele din epoca ruginii le vreau pe toate, să le privesc în față și să le întorc spatele.
Refren:2
Tu nu vezi, ești orb
Tu nu poți, eu sorb
Păcatele din epoca ruginii le vreau pe toate, să le privesc în față și să le întorc spatele
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume distopică, aflată în declin moral și spiritual, dominată de corupție și violență. Versurile îndeamnă la conștientizare și la respingerea acestor păcate, căutând o cale spre pace și eliberare.