Mi-e somn, atât de somn
Că dacă nu vorbesc ceva, orice, adorm,
Aât de somn că uit să mai respir,
Inspir plictis, plictis expir.
Altă dată, altă dată parcă nu-mi era
Aât de somn, mai aveam și eu câte-o saltea
Sportul săracului, acum când mă trezesc mi-e somn
Și când visez – visez că dorm.
Refren:
Dorm, dorm, dorm
Somn după somn
Și trist adorm și mă trezesc
La fel de trist!
Și ultimul somn,
Marele somn,
Ma va găsi la fel de trist!
Trist am să mor.
Unii în alb îmi zic că sunt defect,
Eu cred că reprezint „omul perfect”
Adaptat la tot ce-njur! Se-ntâmplă
Să mai adorm în timp ce iau bătaie
La cap, la cap și de la cap e vina
E unu’ ce se joacă de-a lumina:
Închis – deschis, activ – pasiv,
M-am săturat de jocul tău interactiv!
Bridge:
Te uiți la mine și ți-e somn.
Mă uit la tine și râzând adorm.
Nu-i mai iubirea ce era.
Pe orice gard acum atârnă dragostea!
Altă dată, altă dată parcă erai fată!
Mai zâmbitoare, mai infocată,
Altă dată, altă dată parcă mai ușor stăteai!
Te aprindeai, mai visai și tu… acum… of of of!
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de oboseală și tristețe existențială. Protagonistul se simte copleșit de somn și dezamăgit de viață, tânjind după o stare anterioară mai plină de vitalitate și bucurie.