Budăianu Sergiu – Fiecare Încearcă

Fiecare-ncearcă
1. Fiecare-ncearcă să se bucure-n viață
Fiindcă una are și-i ca un fir de ață.
Te gândești că-i scurtă și tare se grăbește
Ajungi într-un sicriu când ai spune „pește”.
De aceea ziua, noaptea și la amiază
În Moldova este-interesantă fază.
Cu paharu-n mână și cu țigara-n gură
Tineretu-începe marea dansatură.
Fete și băieți cu toții laolaltă
După o beție încep ca să se bată.
Unii în pereche se duc să se-mperecheze,
Alții de la bătaie încep ca să viseze.
Totu-i tărăboi la stânga și la dreapta
Unde nu te-ntorci de sânge-i plină strada.
Parcă au căutat cu toții fericire,
Numai că au dat peste nenorocire.
Prietene ascultă: Nu te chinui!
Pentru tine odată binele-a veni.
Numai să te-ntorci de la calea rea,
Acceptând să faci ce scrie în Biblie.
2. A doua zi dimineață capul se desface,
Lumea se-nvârtește încolo și-ncoace.
Când te uiți în oglindă parcă ceva-ți lipsește,
Când te uiți mai bine, un dinte nu mai este.
Sub ochii amândoi e-o vânătaie-nchisă
Și buza cea de jos parcă e mai deschisă.
Te gândești la tine de are-n viață sens
Să bei și să fumezi crezând că te distrez.
Dacă peste noapte ajungi nenorocit,
Te întreb amice: Pentru ce ai trăit?
Prietena a plecat, și-a găsit pe altul
Te batjocorește și vuiește satul.
Nici măcar de lucru nu ai mai găsit,
Tot 50 de lei primești de la prășit.
Vrei să faci ceva, aștepți o transformare,
Dumnezeu de sus e unica scăpare.
3. Dar la domnișoare este interesant
În același timp tare de stresant.
După ce băiatul i-a spus că n-o iubește,
Apucă-n mână lama și sângele țâșnește.
Sau vreo lună, două stă culcată-n pat,
Nu se mai gândește la școală, la-nvățat.
De parcă peste dânsa a căzut pământul,
Vede înainte crucea și mormântul.
Pentru alta este mai mare tragedie,
Nu-nțelege nimic ce poate ca să fie,
Se mărește burta, se face tot mai mare.
Mama o jeleşte, tata habar n-are.
Viața e distrusă, s-a dus încet pe apă.
Timpul nu-l întorci să mai trăiești o dată.
Și-n final apare ultima-ntrebare:
„Unde-i fericirea care nu dispare?”