Bucium – Din Inimă

Sunt singur și-aș vrea ca să simt
Cum vii și mă iei și-n brațe mă ții,
Nu pot și visez, dar degeaba mă mint,
Căci nu pot o clipă a nu te privi.
Dar parcă tu știi, în inima mea
E lupta nebună, e lupta prea grea.
Și tu ești de vină, tu m-ai rănit,
Sau poate sunt eu, căci nu ți-am șoptit
O singură vorbă, un singur cuvânt,
E noaptea prea rece și eu sunt prea frânt,
E luna timidă, speranța-i în comă,
Și nici vinul vechi nu mai are aromă..
Aromă..
Aș vrea ca să vii cu mine pe munți
Și să înțelegi că-s oameni mărunți.
Sunt lucruri prea goale ce n-au niciun rost,
Sunt prea multe locuri pe unde n-am fost,
Hai, vino cu mine, te-oi duce prin cer,
Prin locuri ce poate îți par de mister,
Dar totuși sunt singur, tu ești departe,
Naști și așa speranțe deșarte..
Acum mi-este frică de-o simplă greșeală,
De neprevăzutul ce poate s-apară,
E totuși o noapte ce poate ne vrea,
Să ne unim cu dânsa, să dansăm cu ea,
Prin stele și locuri ce-ți par de mister,
Hai, vino cu mine, te-oi duce prin cer,
Totuși sunt singur, tu ești departe,
Naști și așa speranțe deșarte..
Prea singur și-aș vrea ca să simt
Cum vii și mă iei și-n brațe mă ții,
Nu pot și visez, dar degeaba mă mint,
Căci nu pot o clipă a nu te privi.
Dar parcă tu știi, că în inima mea
E lupta nebună, e lupta prea grea.
Și tu ești de vină, tu m-ai rănit,
Sau poate sunt eu, căci nu ți-am șoptit
O singură vorbă, un singur cuvânt,
E noaptea prea rece și eu sunt prea frânt,
E luna timidă, speranța-i în comă,
Și nici vinul vechi nu mai are aromă..
Aromă..

Sensul versurilor

Piesa exprimă sentimente de singurătate și dorință profundă pentru o persoană iubită, dar inaccesibilă. Vorbitorul se simte rănit și dezamăgit, oscilând între speranță și disperare, într-o noapte rece și lipsită de consolare.

Lasă un comentariu