Decât să minți, că nu vrei
Sufletul tu să mi-l iei,
Mai bine pleci și ne oprim
O să doară mai puțin (x2).
Decât să ne mințim, că încă ne iubim
Oare greșim? Mă privești ca pe un anonim
Să ne despărțim? Decizia cea mai proastă
Ai uitat când am jurat să creăm o lume a noastră.
Ce Cupidon? Asta-i dragoste pe bune
Lasă balivernele, nu am chef s-o dai în dume
Nu cred în glume, nu cred nici în destin
Să vină Apocalipsa, noi împreună murim.
Asta-i iubire, nu-i vorba de Dumnezeu
Dacă zici că io-s demon, fii înger în iadul meu
Un apogeu și un sfârșit vreau să-l ating cu tine
Nu pot să-ți zic în față, dar măcar ți-o spun în rime.
Te rog, reține și analizează bine
Asta-i viața reală, nu e scenariu de filme
Clipele cu tine pot să le numesc divine
Dar acum stau și mă întreb de ce văd numai ruine?
Decât să minți, că nu vrei
Sufletul tu să mi-l iei,
Mai bine pleci și ne oprim
O să doară mai puțin (x2).
Nu vezi că ne mințim, nici nu ne mai vorbim?
Nu vezi că acum în vene îmi curge numai venin
Hai să nu ne mai prostim, că nu suntem într-un film
Aici iubim, trăim, simțim, plătim dacă greșim.
M-am săturat de atâta nepăsare
Indiferența-i mare și crede-mă că mă doare
Chiar dacă vine norul, eu încerc să-ți aduc soare
Pun pe foaie tot ce fac în lumea asta mare.
Parcă nu mai e culoare, tot ce văd e monocrom
Și am o gaură în inimă cât Marele Canion
Aș vrea să am un avion să plec de-aici departe
M-am săturat de locul ăsta plin de speranțe moarte.
Aș vrea să plec pe Marte, dar nu pot să te las
Ceva de-al tău mă bântuie și nu pot să spun „pas”
Poate o să fie altfel, mie îmi place să visez
Dar ceea ce visez vreau și să realizez.
Decât să minți, că nu vrei
Sufletul tu să mi-l iei,
Mai bine pleci și ne oprim
O să doară mai puțin (x2).
Eu vreau să spui, dacă dorești
Să-mi fii alături noapte și zi
Acum, de rămâi și nu mă iubești
Chiar dacă nu vrei, mă vei răni,
Eu vreau să spui!..
Eu vreau să spui!..
Eu vreau să spui!..
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și confuzia dintr-o relație disfuncțională, unde minciuna și indiferența au înlocuit iubirea. Naratorul oscilează între dorința de a pleca și incapacitatea de a renunța complet, confruntându-se cu realitatea unei iubiri pierdute și a speranțelor spulberate.