Cât de vesel era cerul prima zi,
Când te-am strâns la piept
Și ce nori de foc îmi lași în urma ta,
Dar încă te aștept.
Am uitat cât timp s-a dus,
A trecut o lună, două sau un an,
Tot ce știu e că picură dorința zi de zi,
Strâng în suflet un ocean.
Poate că încerc prea mult să m-amăgesc
Că te pot uita,
Dar și acuma simt pe buze uneori
Sărutarea ta.
Nu mai știu cât timp s-a dus,
A trecut o lună, două sau un an,
Tot ce simt e că picură dorința zi de zi,
Strâng în suflet un ocean.
Niciodată n-am putut să-ți spun ce simt,
Poate că mă tem.
Numai luna știe în tăcerea ei
Cât de des te chem.
Am uitat cât timp s-a dus,
A trecut o lună, două sau un an,
Tot ce știu e că picură dorința zi de zi,
Strâng în suflet un ocean.
Am uitat cât timp s-a dus,
A trecut o lună, două sau un an,
Tot ce știu e că picură dorința zi de zi,
Strâng în suflet un ocean.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și așteptarea unei iubiri pierdute. Naratorul își amintește de momentele frumoase, dar este copleșit de trecerea timpului și de incapacitatea de a uita persoana iubită. Sentimentul de dorință și melancolie este intens, fiind comparat cu un ocean.