Hei, bună dimineața ție, colos din fier și din betoane,
Hei, scoală-te și mai îngroapă un mister pe sub cotloane.
Ia-l și ascunde-l pe sub străzi de bitum
Sau sub o terasă prin Lipscani
Ia-l și arde-l într-o piață murdară
Să nu-l afle nimeni o mie de ani.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!
Hei, fiecare sfânt are un trecut așa cum are
Orice păcătos un viitor și un loc sub soare
Eu de aseară țin o taină-n suflet
Ce nu m-a lăsat să dorm deloc
Azi e-o nouă zi, e-o nouă șansă
Dă-mi și mie-odată un strop de noroc.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!
C-o să mă caute printre blocuri și-o să mă caute (prin parcuri) pe alei
Și-o să mă caute prin paturi pe la fostele femei
O să-mi sune toți prietenii să-i ia la întrebări
Și-o să bată palmă cu palmă cele patru zări
Așa că nu mă da de gol, fii prudent
Că te cunosc și mă cunoști și știi c-a fost un accident
Privește bine la fiii tăi: bătrâni și tineret
Și arată-mi tu pe unu’ singur care n-are vreun secret.
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară
Nu cumva, nu cumva să mă dai de gol
Te implor, te implor pentru-a mia oară
Să nu spui, să nu spui ce-am făcut aseară!
Sensul versurilor
The song is a plea to the city of Bucharest to keep a secret. The narrator is begging the city not to reveal something that happened the night before, fearing the consequences and the search that will ensue.