DIN PANDEMIE- B. Popea/ N. Dinca.
Ref: Heii, heii, heii..
Ce cauți tu, de unde vii, străine,
Și praful cărui iad aduci cu tine,
Cin’ te-a creat, cin’ te mânuiește
De seceri vieți așa orbește.
Ce minte tenebroasă și perfidă
Ți-a dat un trup cu rost de pălămidă
Care-și împlântă chinul și-apăsarea
Până oprește-n piepturi răsuflarea.
Ref: Heii, heii, heii..
Treci printre noi, luând ca o cometă
În coadă vieți alese la ruletă
Și îți marchezi traseul pe cărare
Cu multe cruci și pietre funerare.
Ești prea atroce și-afar’ din lege
Și mintea noastră nu te înțelege,
Dar așteptăm febrili să se găsească
Un leac capabil să te nimicească.
Ref :.. X3
Sensul versurilor
Piesa descrie impactul devastator al pandemiei, personificând-o ca pe o forță distructivă ce seceră vieți. Exprimă durerea și neputința în fața acestei calamități, dar și speranța într-o viitoare vindecare.