Început de toamnă, da’ zilele-s neschimbate,
Feeling special, încerc să rămân pe baricade.
Rămân pe zonă că stilul rap mă atrage,
Înjur în textele semnate cu X tot ce-mi displace.
Niciodată să nu mă comentezi prea mult de mine,
Decât dacă vrei să-mi simți bărbăția-n tine.
M-a acuzat un jegos că am copiat pe nu știu cine,
Nu c***e! Astea-s gânduri ce ies la suprafață din mine.
Nu stau să iau texte de la toate non-valorile,
Îmi descarc sufletul, îmbrăcându-mă-n glorie.
Vreau să fie clar că stilul meu va rămâne intact,
Un singur vreau: Toți maneliștii să facă infarct!.
Am mai spus-o-n trecut și o repet iar,
Nu-s perfect da’ am stil ce te pune pe jar,
Îmi iau în serios poziția de lider de haită,
Hip-Hop’ul nu-l voi părăsi vreodată!.
Dacă mă gândesc nu știu cum a început iubirea,
Dar văd că am făcut 17 și tot așa-mi dozez furia.
S-au scurs ani întregi cu beet-uri rap în cap,
Orice influență de alt gen din prima am refuzat.
Sper voi îmbătrânii cu muzica old-school în căști,
Povestindu-le copiilor mei de vremea când o ardeam în gaști.
Povestindu-le de vremea când muzica însemna talent,
Nu doar 2 tzatze, un cur și deloc respect.
Deja munca artistului nu mai este respectată,
El trage din greu un an, tu dai 3 click-uri și-ai piratat-o.
Știu că strofa asta se va încheia puțin brusc,
Dar ăsta-i stilul meu, a fost greu când l-am conceput!
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea artistului față de lipsa de respect din industria muzicală și dorința de a rămâne fidel stilului său autentic. El critică superficialitatea și pirateria, reafirmându-și angajamentul față de hip-hop și valorile sale.