Bitza – Umbre

Atunci când orașul meu doarme visează monștri
Îi pictează noaptea pe betoane, toți cu ochi roșii
Lumini murdare se preling din neoane
Palpâind pe pereții gri.
Atunci când orașul meu doarme visează-n culori
Visează forme seducătoare pentru amatori
Vinde iluzii, prafuri, tarfe și nu știi
Că ești captiv în filmul lor.
Peste tot sunt numai umbre
În întuneric pândesc umbre
Mai bine lasă tot și du-te
Că în orașul ăsta sunt doar umbre
Am mai rămas doar umbre.
Suntem doar umbre
În întuneric pândim umbre
Mai bine lasă tot și du-te
Că în orașul ăsta sunt doar umbre
Am mai rămas doar umbre
Suntem doar umbre
Suntem doar umbre.
Atunci când orașul meu doarme mă ține treaz
Cu simțurile încordate, parfum de Alcatraz
Toți pasageri, gonind spre nicăieri
Prizonieri într-un vis urban.
Atunci când orașul meu doarme vreau să-l trezesc
Cine știe e coșmarul lui sau de fapt visez
Ce-o să se-ntâmple, o să vad tot doar umbre
După ce o să mă ciupesc.
Peste tot sunt numai umbre
În întuneric pândesc umbre
Mai bine lasă tot și du-te
Că în orașul ăsta sunt doar umbre
Am mai rămas doar umbre.
Suntem doar umbre
În întuneric pândim umbre
Mai bine lasă tot și du-te
Că în orașul ăsta sunt doar umbre
Am mai rămas doar umbre
Suntem doar umbre
Suntem doar umbre

Sensul versurilor

Piesa descrie un oraș corupt și întunecat, plin de iluzii și pericole ascunse. Oamenii sunt prinși într-un ciclu vicios, incapabili să scape de umbrele care îi înconjoară.

Lasă un comentariu