Bitza – Străin în Țara Mea

Strofa I:
Când doi români se ceartă, ghici cine câștigă?
Nu te uita la mine, nu sunt cel care instigă.
Pentru că al treilea în cazul minunatei țări
Este maneaua, curvele și distruși din alte zări.
Când ți se calcă în picioare spiritul național,
Când se pișă toți pe tine că ești doar un roman banal.
Calculat la 0,01 american încă 999 de omorât cu un jeepan.
E aproape comic dacă n-ar fi tragic,
Considerați și apreciați maimuțe din jurasic.
Acceptați să vă rupeți în cur, noi nu fumăm legal,
Prea mulți nevinovați aduși în tribunal.
Încă o dată nu sunt cel care instigă eu,
Nu vreau să ajung să întreb cât costă copilul meu.
Nu vreau să văd gratii în față niciodată
Pentru eugenii furate pentru cel ce-mi spune tata.
Vândute de cel care ignoră faptele,
Prea mulți au încredere în cei care le întorc spatele,
Amenințări ale speciei vă arăt cu ură, vreau să vă văd
Când o să ajungeți să vă pupați singuri pe gură.
Copii sunt stricați de străini care se cred bărbați,
Aleși ca pomul de Crăciun din pepiniera din Carpați.
Îmi vars spumele la microfon, n-o să tac,
Îmi fierbe încă în vene sângele meu de dac.

Refren x 2:
Fă-mă să-nțeleg dacă poți..
Cum de am ajuns un neam de idioți.
Fă-mă să-nțeleg dacă ai putea..
Cum de am ajuns doar un străin în țara mea.

Strofa II:
Sunt încă dac și prea puțin roman,
Chiar dacă stăm sub ocupație tot sub un Traian.
Mulți uită în fiecare zi ce e cu România,
Ne amintim de trecut cu o mașină naspa „Dacia”.
Mulți au auzit de țepe și de țepe,
Unii din plăcere, alții dau tunuri deștepte.
Printre legi defecte și mentalități de lemn,
Mulți au ajuns să producă după un șpriț și un dans amprent.
Prea mulți plecați la căpșuni în țări străine,
Pungi de mame cu datorii la întrețineri,
Ce vor să întrețină, alte suflete, substitute
Ale celor care pleacă peste hotare fericirea s-o caute.
Deci, nu am cum să fiu impresionat
De o familie declarată normală a unui om bogat.
Ce se naște din pisici șoareci mănâncă,
Mi-e din ce în ce mai greu să-mi iau pistolul de la tâmplă.
Derutat de ce se-ntâmplă, îmi șoptesc în gând că,
Poate o altă aventură, dintr-o altă noapte sumbră,
Dintr-un alt coșmar, dintr-o paranoie lungă,
Nu mă-ntreb dacă visez de ce doar realitatea crudă,
Prea lugubră este greu de acceptat,
În armata celor pentru verde azi sunt înrolat.
Stau foarte strâmb dar încă judec drept,
Susținut în continuare doar de ce îmi bate în piept.

Refren x 3:
Fă-mă să-nțeleg dacă poți..
Cum de am ajuns un neam de idioți.
Fă-mă să-nțeleg dacă ai putea..
Cum de am ajuns doar un străin în țara mea.