Strofa 1:
Dintre multe belele la fel de rele-ntre ele,
Un singur gând începe să mă sperie
O să-nceapă la un moment dat dintr-un pat
Să se scoale un bătrân uzat
O să meargă la oglinda jegoasă, murdară-ntr-o doară
Cu gândul pervers că își dorește să moară
Izolat și uitat de toți
Cu pensia de mult băgată-n vene de nepoți
Ziua altădată plină
Îngheață în liniștea deplină
Nu i-a mai rămas decât rutina
Și viața însă prea puțină
A murit în fiecare zi câte puțin
Alcoolizat printre sticlele cu vin
Realizând când e prea târziu
Că e din ce în ce mai puțin viu.
2xRefren:
Din ce în ce mai sigur o să mor singur, desigur
Sunt nesigur când vine vorba să-mi calculez timpul
Cu timpul încep să mă obișnuiesc cu ideea
Că nici unul din noi n-o s-apuce vârsta treia..
Din ce în ce mai sigur o să mor singur, desigur
Sunt nesigur când vine vorba să-mi calculez timpul
Cu timpul încep să mă obișnuiesc cu ideea
Că nici unul din noi n-o s-apuce vârsta treia..
Strofa 2:
Stă și plânge singur și-și blestemă soarta
Nu-și putea imagina că se-ntoarce roata
Nu știa de nimeni și blama ratații
Și-a ajuns acum, o povară pentru alții
Se întreabă unde a greșit
Ce nu-i bine, unde s-a pripit
Rudele mereu fac planuri și-l cheamă la masă
El când moare lor le rămâne-o casă
Singurul ce vine și îl mai alină
Este cel pe care-l bătea fără vină
Rupt de beat în zori când venea acasă
E băiatul lui, singurul căruia îi pasă
Vrea să-l strângă-n brațe și să-i povestească
Unde a greșit, ce-ar mai face dacă
Se trezește mult prea brusc la realitate
I-a murit băiatul de vreo șase ani jumate
Fiecare alegere contează, știu
Poate mai devreme, poate mai târziu
Merg până la oglindă și-mi rostesc teama cu greu
Sper că-acel bătrân n-o să fiu eu.
2xRefren:
Din ce în ce mai sigur o să mor singur, desigur
Sunt nesigur când vine vorba să-mi calculez timpul
Cu timpul încep să mă obișnuiesc cu ideea
Că nici unul din noi n-o s-apuce vârsta treia..
Din ce în ce mai sigur o să mor singur, desigur
Sunt nesigur când vine vorba să-mi calculez timpul
Cu timpul încep să mă obișnuiesc cu ideea
Că nici unul din noi n-o s-apuce vârsta treia..
Sensul versurilor
Piesa explorează teama de a îmbătrâni singur și plin de regrete, reflectând asupra consecințelor alegerilor făcute de-a lungul vieții. Protagonistul se confruntă cu perspectiva unei bătrâneți izolate, marcată de pierderi și realizarea tardivă a greșelilor.