Nu am cale de întoarcere,
e o petrecere bezmetică, care nu e pentru mine, ba
M-am scârbit de viață, când am gustat-o, că-i amară
Nu mai există viață-n jur, și chestia asta mă omoară.
Nu-mi plac oamenii, bagă-mi-aș p***-n ei toți
Îmi plac p***, că mă fac să mă simt ca pe roți
Norocul meu că sunt înconjurat de indioți
sau e posibil ca eu să fiu cel mai mare dintre toți.
E ciudat c****, eu nu găsesc sens vieții-n p***a mea
Cred că Dumnezeu decât se joacă cu ea
Nu am nici o portiță de scăpare, nimic
și din nimicul ce eram, am ajuns și mai nimic.
Gândurile mele nu există de fapt, sunt doar în capul meu
Rândurile mele-s prost scrise, e atât de greu
Ușile mele-s închise, cheile-mi sunt în vise,
flăcările-mi sunt stinse, și n-am deloc idei concise.
Sunt departe!
Atât de departe, că nu poți să mă vezi, c-alerg cât mai departe
Și mă mint într-una cum că aș putea avea dreptate
Și merg pe drumul meu cât mai departe, că poate
Ajung unde vreau eu!
Văd viața în alb și negru, și mă mișc în slo mo’
Hei yo, ascultă-mă, dacă vrei, dacă nu f***k ya
Sunt, mai razna, și d-asta, sunt mai muci ca pasta
Îmi bag p***a-n morții voștrii, că sunt rapper, deci sunt gangsta.
Nu voi cădea niciodată, și-am fricile mele, în noapte
Da nu mi-e frică de voi, sau de schemele voastre fumate
C-am să merg pe coate, până atunci când le tocesc
Și-o să moară moartea de ciudă, atunci când îi zâmbesc.
Că mi-am luat pumni în față, viața a vrut să-mi dea m***
N-a putut, deci mi-a luat tot, m-a obligat să vând cuie
M-a obligat, să car multe în spate, și nu din plăcere
Că trebuia să stau în casă, când să ies și eu la bere..
Că n-am idee ce fel de specimen sunt, sau ce fac aici
Da-mi bag p***a, mi-a ajuns, eu m-am cărat de-aici
Eu pot să fac rap, e singurul lucru ce mă ține treaz
N-am nimic în cap, și sunt gata de linșaj.
Sunt departe!
Atât de departe, că nu poți să mă vezi, c-alerg cât mai departe
Și mă mint într-una cum că aș putea avea dreptate
Și merg pe drumul meu cât mai departe, că poate
Ajung unde vreau eu!
Tovarășii-mi spun, că sunt bulan**u,
p***e spun că-s nesimțit, și restu’ nu mai știu
Sunt un pic din toate, dar nu le am pe toate
Am retrogradat bagă-mi-aș p***a, și am gânduri necurate.
Moralu-i pe minus, nu mai am puls, ca Iisus, pe plus pus
Dus, literalmente, prea departe, oare mi-am propus
Retrospectiva, mi-am întrecut-o, dar văd că m-a ajuns
Fug ca un disperat, în repaus, uite-mă că vin, nu-s.
Mesaj, mesaj, mesaj, peste tot
Nu am bani pe card, nu vreau să fiu un robot
Sunt eu, dar nu mă mai cunoaște nici mama,
Și mereu, mă întreb, eu, cine sunt, că nu-mi dau seama.
Mă-nfrânge teama, când drama, o iau în p***a
Nu accept, să mă schimbe nimeni, nici măcar să mi se spună
Asta-i bună, toată speranța mea acum e-n muzică
Când totu’ mă-mpinge-n jos, simt că numai ea mă ridică.
Sunt departe!
Atât de departe, că nu poți să mă vezi, c-alerg cât mai departe
Și mă mint într-una cum că aș putea avea dreptate
Și merg pe drumul meu cât mai departe, că poate
Ajung unde vreau eu!
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de alienare, depresie și luptă interioară. Artistul se simte pierdut și deziluzionat de viață, dar găsește o oarecare consolare în muzică.