Nichita Stănescu – Deosebirea de Asemuire
Desigur sunt un om rău; / iubesc prea mult fapturile, / prea mult, ființele. / … →
Desigur sunt un om rău; / iubesc prea mult fapturile, / prea mult, ființele. / … →
Am întrebat o capră de ce este capră, / iar ea de mirare / era … →
Altă matematică. / Noi știm că unu ori unu fac unu, / dar un inorog … →
Îmi vine să plâng cu sânge, / să rămân când apa curge / și să … →
Și poate de aceea, că nu suntem metalici / și nici încetiniți, și nici lemnoși, … →
Nu se va mai vindeca în veci / genunchiul acesta julit al lunii / împiedicat … →
Fel de sfârșit. / Adevarata mână n-o întind. / Nu ating cu ea decât cuvintele. … →
Acest bloc de nervi se-nvârte-ncet / pe șenile. / El vine, da, vine direct / … →
Doi ochi mor, / Altundeva alți doi ochi mor / Cui să-i pese dacă nici … →
Dintr-un om pot fi ucise numai cuvintele ştiute de el, / Dintr-o piatră nu se … →