Attila Jozsef – De Profitul Capitaliștilor

Frământă pâine sub lampă;
S-arzi cărămidă cu găuri;
Să te doară palma de sapă;
Vinde-te, cât îți flutură fusta;
Pe spate stând, pune scânduri;
Cară la piață sacul;
Învață sau nu meșteșuguri, –
Capitaliștii au profitul.

Spală-n benzină mătase;
Strânge ghemuit ceapă roșie;
Când mehăie, omoară capre;
Croiește pantalonul să fie bine;
Dar, când ai termina, haide!
Ești dat afară și care-i câștigul?
Cerșești? spargi?.. Regimul te prinde, –
Capitaliștii au profitul.

Scrie poezii bune;
Ca la șunca de Praga, fă saramură;
Strânge plante, extrage cărbune;
Fii contabil, ținând balanță ascunsă;
Poartă șapcă cu șnur auriu;
Alegi Parisul sau Szatymazul, –
Până ce vei primi salariul,
Capitaliștii au profitul.

Îndemn.
Frate, aș lungi, dar te-ai sătura,
Știi, că nu somonul e traiul, –
Dacă ei îți asigură munca,
Capitaliștii au profitul.

Sensul versurilor

Piesa descrie munca grea și diversă a oamenilor obișnuiți, subliniind că, indiferent de eforturile lor, profitul ajunge întotdeauna la capitaliști. Versurile exprimă frustrarea și lipsa de beneficii reale pentru cei care muncesc.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu