Valeria Peter Predescu – Versuri.pro

Mamă, De Ți-i Dor de Mine

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Mamă, de ți-i dor de mine,
Ia drumuțul-n lung și-n lat,
Hai să vezi unde m-ai dat!
Că străinii mă tot ceartă
Și de greșeli nu mă iartă,
Străinii dacă se culcă
Pe mine jelea m-apucă,
Dar de lacrimi nu bag seamă
Că le șterg cu-a mea năframă,
Dar mi-i milă de obraz
Că rămâne fript și ars.
Că străinu-i tot străin
De l-ai purta tot în sân,
Num-o dată îl pui jos
Și jură că-n sân n-o fost,
Și casa străinului
Îi ca floarea spinului,
Din afară-i dată-n var,
Pe dinlăuntru-i cu amar,
Dar casa măicuții mele
Dinafară-i cu nuiele,
Pe dinlăuntru-i toată miere.

Codrule, Maria Ta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Codrule, Maria Ta,
Lasă-mă la umbra ta
Pe mine și pe badea
Până ce-s mai tinerea
Că azi, mâine-oi îmbătrâni
Și de tine dor mi-a fi,
De tine și de badea
Că i-o fost dulce gura.
Să fii, codre, lăudat,
Prin tine cât am umblat
Mi-am cântat cântările,
Mi-ai umbrit dragostile.
Săracă, lume cu soare,
Mândră ești și trecătoare,
Săracă, lume cu vânt,
Mândră ești și treci curând,
Eu trec și codrul rămâne
Și-mi pare rău după lume.

Nunta din Cana Galileii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La nuntă ce s-a întâmplat?
Fost-a și Iisus chemat,
Iară Mama lui Iisus
Văzând că nu-i vin de-ajuns
Zis-a Fiului iubit:
– Vinul li s-a isprăvit!
Slugile și le-au chemat
Apă șase vase-au luat
Și bine le-a cuvântat,
Apa-n vin s-a preschimbat,
De-atunci toți au cunoscut
Că Mesia s-a născut.
Vers refren:
În Cana Galileii.

Împărtășania

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Vai, cu buzele necurate
Acum, Doamne, îndrăznesc
Să-Ți cer marea bunătate,
Al Tău Trup dumnezeiesc.
Și cu lacrimi mă rog Ție,
Doamne, când mă-mpărtășesc,
Spre osândă să nu-mi fie
Al Tău Trup dumnezeiesc.
Doamne, dă-mi o picătură
Din al Tău Sânge curat
Să-mi spăl întinata gură
Și inima de păcat.
Că eu dacă nu voi bea
Din Sângele Tău preasfânt
Viață-n mine n-oi avea,
Nici cu Tine nu mai sunt.

Ia-Mă-n Brațe, Dorule!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Frunză verde mărule,
Ia-mă-n brațe, dorule,
Ia-mă-n brațe, dorule,
Și mă treci dealurile.
Mă treci Dealul Târgului
Să-i văd ochii badelui,
Mă treci Dealul Bistriței
Să-i sărut gura badii.
Bistrițean cu cușmă sură
Treci valea să-ți dau o gură,
Bistrițean cu cușmă albă
Treci valea dacă ți-s dragă.
De ți-s dragă du-mă-n lume,
De ți-s urâtă îmi spune,
De ți-s urâtă mă lasă,
De ți-s dragă du-m-acasă.

La Tine Vin, Iisuse, Iar!

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

La Tine vin, Iisuse, iar,
Picioarele să-Ți strâng,
Trecutul să mi-l plâng amar,
Păcatul să mi-l plâng.
Căci am greșit, Iisuse Bun,
Și mare-i vina mea,
Dar mii de lacrimi cad acum
Și-Ți cer a mă ierta.
Căci Tu pe toți i-ai ajutat,
Pe vameși și pe hoți,
Tu mângâierea Ta le-ai dat,
Iertatu-i-ai pe toți.
Atâția păcătoși s-au strâns
De mii de ani mereu
Stropind cu lacrimi și cu plâns
Păcatul lor cel greu.
Refren:
Fiecare-și are greutatea sa,
Numai Tu, Iisuse, ne poți mângâia,
Fiecare-și are greutatea sa,
Numai Tu, Iisuse, ne poți ajuta!

Bine Zice Cetera

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Bine zice cetera,
Țucu-i la badea gura,
Țucu-i la badea gura
Numai dac-a însera.
Țucu-i gura și ochii
Și-apoi fie-al cui a fi,
Țucu-i ochii amândoi
Și e ginere la noi.
Când mă uit la fața lui
Dragu-mi-i că frumos îi,
Când pășește badea-n tindă
Struțul lui bate în grindă,
Și-a pune clopul pe masă
Și m-a lua că-s frumoasă.

În Grădina Raiului

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În grădina Raiului
Șede-Adam cu Eva lui
Și-și plângeau păcatele,
Și-și plângeau păcatele,
Le plângeau cu bănuire
De-a Raiului despărțire:
– Raiule, grădină dulce,
Eu din tine nu m-aș duce
C-am fost om crescut în bine
În Rai, Doamne, tot cu Tine!.
Și Adam o fost un om
De trei coți înalt în sus,
Vine moartea și l-o dus,
Și-au zis către-un fiu de-al său
Să-l îngroape-ntr-un pârău,
În Grădina Raiului
În apa Iordanului.

În Noaptea Răstignirii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Pe Muntele Golgota
Când noaptea s-a lăsat
Un fulger alb din ceruri
Cu foc a luminat,
Întins pe două lemne
Tăiate dintr-un pom
Stă Fiul Împăcării
Cu chip ales de om.
Se prăpădea pe Cruce
Cu ochii către cer,
Sporind în suferință
Blândețe și mister,
Păcatele-omenirii
Pe lemn se mistuiau
Și-n locul lor pe Cruce
Virtuțile-nfloreau.
Înveșmântată-n doliu
Stă Mama lui Iisus
Urmând cărarea-ngustă
Pe căpățână sus,
Acolo sângerându-și
Genunchii pe pământ
Strângea în brațe Crucea
Rostind câte-un cuvânt.
„Tu, Fiul meu cel dulce,
Tu, om și Dumnezeu,
Cunoști furtuna vieții
Ce sparge pieptul meu!”
Prindea în brațe Crucea
Durerii tot mai strâns,
Înnegurând tăcerea
Cu vaiete și plâns.
Pe Muntele Golgota
Când noaptea s-a lăsat
O inimă de mamă
Sub Cruce s-a sfărmat,
Și-o dată cu durerea
Mult Fiului Iubit
Se înalță durerea
De mamă-n infinit.
De-atunci luându-și fuga
Al timpului noian
În Noaptea Răstignirii
În fiecare an
Pe Muntele Golgota
Lumina coborând
Se-aude pân’ la ziuă
O inimă plângând.

Mama Mea Când M-o Făcut

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Mama mea când m-o făcut
Tare bine i-o părut,
Mi-o făcut fașă de lână
Să fiu tot cu voie bună.
M-o culcat pe pat de flori
Să fiu dragă la feciori.
– Fata mamii, să crești mare
Și frumoasă ca o floare,
Să n-ai nicio supărare.
M-o scăldat cu busuioc,
Numai nu mi-o dat noroc,
Răbdă, inimă, și taci
Norocul îi cum ți-l faci.