Terror Art – Versuri.pro

Voi Meritați Să Fiți Negați

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Voi meritați să fiți negați
Atâta doar să fiți negați
Și nu orbește ascultați
Căci viața e atât de simplă
Și numai voi o complicați.
Voi nu ați dat ființă vieții
Dar vă permiteți să o distrugeți
Clocind războaie inutile
Ce vă hrănesc ascensiunea
Către mărunte scopuri imbecile.
Aveți nevoie ca de aer
De conformismul celui din noroi
Inconștient el vă susține
Și nu concepe lumea fără voi
Căci singură ar merge însuțit mai bine.

Stereotip

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Stereotip.
O generație pierdută a veacului bolnav
Marionete palide cu creierul jilav
Celebrități de paie fără suport real
Prinși într-un cadru jalnic al gestului final.
Nămolul vă-nconjoară, vă scufundați încet
În mazga molesită, dospindu-vă-n schelet
Voi acceptați sistemul, prin el voi respirați
Dar luați aminte bine, orbi înregimentați:
Veți fi și voi înlocuiți
Când șovăiți.
În rânduri rânduri curgeți spre un țel necunoscut
Inconștienți ridicoli, sistemul v-a trecut
Pe listele comode cu dobitoci bifați
Dar luați aminte bine, orbi înregimentați:
Veți fi și voi înlocuiți
Când șovăiți.

Cu Plămâni de Noroi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cu plămâni de noroi.
Mirosul de ploaie, înghite ploaia și aerul din plămâni.
Gratiile mușcă din piele, se prinde văzduhul.
În menghini mă prăbușesc unde zac.
Era primăvară și priveam prin smogul din voi și de afară.
Fabrici mai stranii decât cerul, fabrici sau flori carnivore.
În jurul orașului se dansează în ritmul halucinației voastre.
Străzile se despart de sângele lor, se visează cu obiectele morții.
Păpușile nasc mâini și picioare, fluturii scârțâie sacadat.
Deodată florile putreziră, deodată oamenii cu plămâni de noroi.
Și ca nebunii vomau când visau, se aruncau în abatoare pe stradă.
Această lume-i fața hoiturilor fărâmițate între fălcile lor.
Îți mulțumesc ție, moarte, că m-ai lăsat să beau.
Îți mulțumesc pentru disperarea din aer,
mânjită cu furie pe ziduri și-n oase.
Iată uzine deasupra uzinelor.
Cine răspunde deasupra uzinelor?
Hai, distrugeți acum cerul în haine de mort.
Eu mă opun și tu treci mai departe.
Hai, luptă sau mori.

'89

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

’89.
În România a curs mult sânge
Și atâta lume încă-i plânge
Pe toți acei ce au căzut.
Peste trupurile celor căzuți
Peste sute de mii de eroi necunoscuți
S-a cățărat noua nomenclatură.
Aceiași ștabi se lăfăie în vile
Și la conducere avem
Îmbătrâniți cu creiere senile
Avem din nou în frunte
O clipă de tovărășie
Ce încearcă să ne îngenuncheze iarăși.
Și stau și mă întreb
Până când și cât vom mai putea suporta.

Lăsați-Ne Să Respirăm

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Lăsați-ne să respirăm.
Prea multă umilință, durere mult prea multă
Lăsați-ne să respirăm!
Noi suntem cei pe care azi nimeni nu-i ascultă
Lăsați-ne să respirăm!
O generație nouă, dar moartă chiar din fașă
Lăsați-ne să respirăm!
Repudiați nemernic de lumea lor prea lașă
Lăsați-ne să respirăm!
Ei sunt călăii noștri, burghezi cu mii de fețe,
Ei ne refuză toate ideile-ndrăznețe
Ei ne sufocă sadic întreaga tinerețe,
Ei ne scufundă ochii-ntr-o mare de tristețe.
Dar vrem să spunem tare, mai tare, tot mai tare
Ne-am săturat de marginalizare.

Sunt Încă Viu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Sunt încă viu.
Ceilalți au deschis ușa pentru invidie
Dar ce-ar fi să râd ca ei la comandă?
Ei chiar nu mai vor cu adevărat să trăiască.
Totul e atât de difuz și desăvârșit,
căci vine, iată, o altă generație.
Chiar ei mi-au spus: apleacă-ți grumazul,
ca ei să gândesc, pentru că așa vor ei.
În fața gropilor se aplaudă,
vezi bine, în spatele meu se ucide.
Viitorul lor adoarme în întuneric.
Ce proști sunt ei și nu știu de ce,
te saturi și verși și-ngheți și te saturi.
De când m-au mințit, pătimesc și mă-mbăt,
idioții se scoală de dimineață,
fără grabă se-ntinde cenușa.
Înaintez și-mi sângerează pantofii.
Sunt încă viu, strig și aștept o lume urlând.
Se minte și se vorbește, totu-i diform,
fiecare adoarme cu prostia lui,
desăvârșind ce era fără rost.
Doar o minune îi mai poate salva,
căci numai ce iubești mai poate rămâne.
(album: Plămâni de noroi 1999)

Dreptul la Existență

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Dreptul la existență.
Sistemul ăsta fără
Vreo urmă de clemență
Ți-a confiscat rapid
Dreptul la existență
Când stereotipia
Te macină-n demență
Salvează-ți utopia:
Înlătură sistemul!.
Otrava sulfuroasă
Din minți fără esență.
Sistemul ăsta fără
Vreo urmă de clemență
Ți-a dat numai o șansă
La nulă existență
Când stereotipia
Te macină-n demență
Salvează-ți utopia:
Înlătură sistemul!.
E unica metodă
De-a ocoli blestemul:
Salvează-ți utopia:
Înlătură sistemul!.

Alertă Antifascistă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cine ești tu să judeci lumea,
cine ești să lovești în noi?
Te crezi superior,
te crezi rasă pură,
dar rasa pură e numai puroi.
Cine ești tu să scuipi aroganță,
printre miile de oameni loviți de noroi?
Cine ești tu să spui că pământul poate fi locuit doar de voi?
La la la, la la la, la la la, la la la la la la
La la la, la la la, la la la, la la la la la la

Marile orașe sunt însângerate,
capetele rase cheamă la război.
Frica și ura sunt din nou prezente,
ciuma ariană bântuie printre noi.
Norii negri ai urii se aștern din nou,
filosofia morții are un nou ecou.
Frica și ura sunt din nou prezente,
nu lăsați naziștii să facă bine printre noi.
La la la, la la la, la la la, la la la la la la
La la la, la la la, la la la, la la la la la la

ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
ALERTĂ, ALERTĂ, ALERTĂ ANTIFASCISTĂ
La la la, la la la, la la la, la la la la la la
La la la, la la la, la la la, la la la la la la

De-Aș Avea Un Iatagan

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

De-aș avea un iatagan.
Vino Lenin să ne-nveți
Și ne ia pe noi trupeți
Într-un lagăr comunist
Să ne atârni ca pe un Christ!
Mi-era dor de pușca ta
Cu lunetă și curea
Stalin spune-ne-n pace
Cum ne omorâi mai drace.
Jirinovski, mânca-te-aș
Cu vodcă și paprikaș
Dute-n iadul tău, nebune
Paranoia să v-adune.
Tudore Vadim, b****a
Ne-ai călca cu o mașină
Și ne-ai duce de un lanț
Mai departe de Bizanț.
Mai Funare, p*** mică
Gura ta când crezi că pică
Să n-apuce ca să verse
Tot ce Stalin vrea să beșe.
Nu ne-am săturat de ei
De acești ușiași ponei
Nu ne-am învățat noi minte
Și-n mâncăm prostiți cu linte.
Sătura-m-aș, sătura
Să plecați din țara mea.

Vârsta Maturității

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Vârsta maturității.
Capitulând în fața unei lumi
Așa cum este ea alcătuită,
Dominat de o viață de zbucium
A atins acum o vârstă.
Din lașitate și oboseală
Se împacă cu spiritul plat
Al unei vieți comode,
Lipsite cât mai mult posibil
De lipsuri, zbucium, tulburare.
Viața-i sfârșită ca și tinerețea,
Tot ce-și propune e resemnarea.
Tânărul revoltat a căzut
Ducând o existență așezată,
Pierzând tot drumul libertății
Acestui veac în care trăiește.
Prieteni orbi urmându-i exemplu,
Lovindu-și în propria soartă,
Existența haotică lipsită de sens
Risipită în localuri de noapte,
Opac în fața durerilor vieții,
Trăind rezonabil, acesta este el.