Versuri corectate și adnotate
Trezesc în mine psalmii dor de cânt,De închinare-n scriere aleasă,Însă nezborul versului m-apasăCu tânguiri din fiece cuvânt.Dar gândul, zbatere în pâcla deasă,Îşi smulge rădăcina din pământŞi-ntr-un biruitor şi viu avântÎncepe închinarea mea s-o ţeasă.Şi dacă, totuşi, nu găsesc podoabe,Nici strălucire pentru vers, nici foc,Împrăştie-mă, Doamne, în silabe.Şi refăcându-mă apoi la locSă-ţi fiu, cu toate gândurile … Citește mai mult
Privind pe paginile Cărţii SfinteLa vasta galerie de eroi,Vedem cum viaţa lor, o, Sfânt Părinte,Ţi-au închinat-o-n dragoste fierbinte,Mulţi dintre ei fiind tineri ca noi.Ei sunt exemple vii de râvnă mare,Îmbracă-ne, Părinte, ca pe eiCa prin vorbire, fapte şi umblareSă dovedim că-n turma-Ţi de mioareSuntem şi noi, supuşii mieluşei.Ne înconjoară lupi ce stau la pândăVoind cu … Citește mai mult
Mi-e sete de albul hârtiei de scrisDar nu să îl sorb, ci el să mă soarbă,În verbe vărsându-mă, viu manuscris,Cu inima-n flăcări şi patimă oarbă. M-apropii de lexic privind hămesit,Cu foame atroce în gândul fierbinte,Dar nu să mănânc la festinul răvnitCi eu vreau să fiu devorat de cuvinte. Topit în idei, sentimente şi zbor,În psalm … Citește mai mult
Un an trece, altul vine,Tu opreşte-te din treabăŞi din ce-ai făcut, te-ntreabă:Cât e rău şi cât e bine? ***Muşcând răbojul vremii, implacabil,Cu semne ce statornicesc hotar,Trece numerotat, irepetabil,Încă un an prin foi de calendar.Venind din neguri, dispărând în ceaţăCa tainele potecilor de vânt,El e felie-n porţia de viaţăPe care o trăim noi pe pământ.Această porţie, … Citește mai mult
Mă iartă, Doamne, că n-am plâns destulCu cei ce sfâşiați își plâng necazul,Dar simt acum în piept, ca un recul,Cum i se surpă lacrimii zăgazul.Nu vreau să cred într-un venin norveg,Căci îmi sunt frați întru umanitate,Însă sistemul tot nu-l înțeleg,Când seamănă tragism cu voluptate.Tu dai din veac părinților copii,Ca ei să curgă-n timp, prin odrăslire,Nu … Citește mai mult
Albastrul cer se reazemă pe plopiȘi-un suflu viu tălăzuiește lanul;Sângele macilor țâșnește-n stropiȘi ciocârlia-și fulgeră elanul.Spicul e greu, aproape dureros,Căci bobul în belșug a dat din glie,Miscându-se în soare, unduios,Lanul de aur la cules îmbie.De bobul greu, ținut la subsuori,Cămașa spicului stă să plesnească;Veniți din patru zări, secerători,Stăpânu-i gata să vă răsplătească.Unii-au udat ce alții-au … Citește mai mult
S-a strâns durerea lumii-n cinci pridvoareŞi-atâtea boli s-au împletit aiciCă tot ce e în jur apasă, doare,Şi viaţa nu-i decât o încleştareDe al speranţei palid licărit. Speranţa e-n privirea obosităŞi în auz, când nu mai sunt priviri,Fiind spre scăldătoare aţintită,Spre apa care stă încremenită,Dorind vindecătoare unduiri. Se-aşteaptă o atingere de-aripă,Un val născut din apă şi … Citește mai mult
„Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.” (Matei 7:7).Debusolat, cuprins de nebuloasăŞi-având furtună-n sufletul stingher,Ard de dorinţe şi nevoi m-apasă,Ştiu că Tu ai, dar, Doamne, cum să-Ţi cer!.Un labirint îmi zgârie privireaCând ştiu că spre ieşire-i doar un drum;Speranţa moare, negăsind ieşirea,Unde să caut, Domnul meu, … Citește mai mult
Din vremea când şi David păstoreaErau în Betleem păşuni şi turme,Iar păstoritul se perpetuaPrin generaţii de păstori sadea,Călcându-şi unii altora pe urme.Dar cei aleşi, cei binecuvântaţiÎn noaptea care-şi înstela decorul,Au fost acei de îngeri vizitaţiŞi primii dintre oameni, înştiinţaţiCă S-a născut, între păstori, Păstorul.Încă din vremea când Boaz araPunând sub brazdă spicele de mâine,Iar Rut … Citește mai mult
Ca-ntr-un tangaj între sordid și castPe un ocean lipsit de echilibru,Ne redresăm doar folosind balastȘi-având Cuvântul vieții drept calibru.Striviți vremelnic între „nu” și „da”,Într-un raport care mereu se schimbă,Lumina-n viață o putem dozaMutând cursorul ce pe ea se plimbă.Spre maxim noapte, sau spre maxim ziMutăm cursorul către un solstițiu,Și ce vom căuta vom și găsiCa … Citește mai mult