Rainer Maria Rilke – Pagina 9

Sonetul IV

O, voi cei gingași, uneori intrați / în suflul ce nu cugetă la voi, / … →

Spre un zeu al liniștii / Oricine se îndreaptă. / De cânți iubirii lui / … →

Privirea-mi la colina însorită / deja e, drumu-abia-nceput l-a și-ntrecut. / Ce n-am putut cuprinde … →

Uitare de sine în de sine uitare / mângâiere atingând mângâieri… / Înlăuntrul tău, se … →

Apă grăbită, ce curge – apă uitucă / pe care pământul distrat o bea, / … →

Țipătul păsării, cât de adânc ne scurmă… / Un țipăt oarecare odată creat. / Copiii … →

Aș vrea cuiva să-i cânt-încânt, / cuiva să-i fiu lumină lângă somn. / Aș vrea … →

Priveliște ca-n palmă și-un clopot care sună: / o seară ce aduce-o descătușare pură; / … →

Țară ce ochiul încântă / Munca fiindu-i plăcere; / În timp ce apele cântă / … →

Templu-al Amorului, în veci neisprăvit! / Îi facem o coloană fiecare: / în van – … →